Studiul care contrazice stereotipul „blondei proaste”: culoarea părului nu are legătură cu inteligența

Femeile blonde sunt ironizate de multă vreme în numeroase bancuri din cauza unei presupuse lipse de inteligență. Cercetătorii americani au contrazis însă acest stereotip al „blondei proaste”, întrucât culoarea părului este, după părerea lor, doar o chestiune superficială, ce depinde de o singură literă din codul genetic.

Prin modificarea unei singure „litere” din ADN, brunetele pot deveni blonde, afirmă cercetătorii de la Universitatea Stanford din California, iar acest fapt nu ar avea niciun efect asupra creierului lor.

„Mecanismul genetic care determină culoarea blondă a părului nu modifică biologia niciunei părți a organismului. Este un bun exemplu pentru o trăsătură genetică ale cărei efecte sunt strict superficiale”, a declarat profesorul David Kingsley, coordonatorul studiului.

DIGITALIZARE Cu ajutorul AI, creatorii de conținut își pot schimba hainele și altera fundalul chiar printr-o înregistrare video live

13:33

ACTUALITATE 🚨 Creșterea TAXELOR și impozitelor în Capitală, pe ordinea de zi a Consiliului General. Cât vor plăti bucureștenii în 2025

13:16

Savanții au descoperit, totodată, că gena care determină această nuanță nu influențează culoarea ochilor, fapt ce sugerează că părul blond nu este asociat din punct de vedere genetic cu ochii albaștri.

Testele realizate pe șoareci au arătat că un anumit factor declanșator duce la nașterea unor animale cu blană deschisă, galbenă.

Acel factor influențează activitatea unei gene, denumită ligandul Kit, despre care cercetătorii știau de multă vreme că este asociată cu culoarea părului.

În comparație cu versiunea sa „brunetă”, care prezintă o literă diferită în ADN, activitatea ligandului Kit în cazul blondelor este redusă cu 20%, afirmă autorii acestui studiu, publicat în revista Nature Genetics.

Și alte elemente determinante pot fi influențate prin intermediul ADN-ului care înconjoară ligandul Kit, a precizat coordonatorul studiului.

Gena în cauză ajută la dezvoltarea celulelor producătoare de pigment, dar are și alte roluri în organism. De exemplu, ea influențează comportamentul celulelor sușă sangvine, al spermei, al precursorilor ovulelor și al sistemului nervos enteric.