Mesajul dur transmis de Comisia Europeană Guvernului României: Nu v-ați învățat lecția

Comisia Europeană atrage atenția că România a propus, în Acordul de Parteneriat, un număr mare de priorități de finanțare din fonduri europene, abordare care „comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanță și a reducerii eficienței operațiunilor în sectoarele, teritoriile și grupurile sociale vizate”.

UPDATE 17:45 Gândul a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Fondurilor Europene, însă reprezentanții instituției nu au oferit deocamdată un răspuns.

Legislația achizițiilor publice încalcă directiva europeană în ceea ce privește condiționalitățile ex-ante, Comisia apreciază că România nu a reușit să îndeplinească multe dintre ele. Astfel, CE atrage atenția din nou asupra achizițiilor publice.

„Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a condiționalităților. În pofida progreselor recente, timide, sistemul de achiziții publice necesită în continuare îmbunătățiri semnificative pentru a fi considerat eficient”, se arată în documentul obținut de MEDIAFAX.

Potrivit Comisiei, România are în continuare „prevederi legale care încalcă directiva europeană în domeniu și care subminează eficiența sistemului de achiziții publice”.

„Transparența procedurilor de achiziții publice este pusă în pericol de o lipsă de coerență și de consecvență a avizelor emise de diferite instituții. Trebuie implementate eficient mecanisme pentru detectarea și prevenirea conflictelor de interese, indiferent de sursa de finanțare”, se mai arată în document.

O altă condiționalitate neîndeplinită se referă la ajutorul de stat, fapt pentru catre România trebuie să prezinte un plan, potrivit recomandărilor Comisiei.

Referitor la certificatele verzi, CE solicită clarificări asupra modului în care certificatele suspendate vor fi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile și asupra scutirii marilor consumatori industriali de la obligația de a achiziționa certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.

Alte condiționalități ex-ante neîndeplinite sau îndeplinite parțial se referă la Agenda Digitală, la managementul apelor și al deșeurilor, la prezența tinerilor pe piața muncii, îmbătrânirea sau reducerea sărăciei.

Prin urmare, Comisia solicită României să-i prezinte măsurile pe care le va lua pentru îndeplinirea acestor condiționalități, dar atrage atenția, totodată, că există un risc rezultat din adoptarea târzie a strategiilor.

În opinia Comisiei, realizarea cadastrului finanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) este încă neclară și trebuie să fie reformulat pentru a reflecta în mod adecvat prevederile fondului.

Instrumente noi pentru accesul IMM-urilor la finanțare

În privința IMM-urilor, CE reamintește că la Consiliul European din 25 octombrie 2013 statele membre au fost invitate să folosească mai bine oportunitățile oferite de Inițiativa pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, în special în ceea ce privește creșterea volumului de împrumuturi.

Comisia invită „România să precizeze în Acordul de Parteneriat dacă intenționează să folosească resursele din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală pentru a crea noi instrumente financiare în cadrul Inițiativei pentru IMM”.

Reintroducerea Strategiei Anticorupție

CE consideră că referirea la Strategia Anticorupție trebuie să fie reintrodusă în Acordul de Parteneriat.

Reformei administrative și judiciare din România „ar trebui să i se acorde cea mai mare prioritate și ar trebui să fie pusă în aplicare cât mai curând posibil, pe baza strategiilor aferente privind reforma administrației publice și cu privire la dezvoltarea sistemului judiciar și a planurilor de acțiune corespunzătoare”, precizează documentul.

Alocările bugetare – dezechilibre îngrijorătoare

„Alocarea bugetară propusă prezintă în continuare dezechilibre îngrijorătoare. Alocarea pentru mediu în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă, subminând capacitatea României de a implementa ivestițiile cerute de acquis-ul comunitar”, crede Comisia.

Totodată, aceasta consideră nejustificată propunerea de a transfera 3% din alocarea pentru regiunile mai puțin dezvoltate către regiunile mai dezvoltate.

În ceea ce privește problema romilor, CE sfătuiește autoritățile române să se asigure de faptul că obiectivele integrării sunt conforme cu nevoile acestei etnii.

Referitor la abordarea integrată propusă de Guvern pentru banii din Fondul Social European, Comisia precizează că, exceptând dezvoltarea comunităților locale, nu sunt oferite niciun fel de informații privind măsurile care vor fi luate pentru implementarea acestei abordări integrate. „Ca urmare a experienței proastei coordonări din perioada 2007-2013, acest lucru este deosebit de important”, spun experții europeni.

Totodată, Comisia vrea să știe cum se reflectă în Acordul de Parteneriat sugestiile partenerilor de dialog ai autorităților române.

Unele provocări identificate nu se regăsesc în prioritățile propuse în Acordul de Parteneriat, CE dând ca exemplu siguranța rutieră.

O altă observație se referă la faptul că, deși se precizează în mod repetat că zona rurală este prioritară, nu se dă nicio indicație privind procentul de populație și teritoriu ce aparțin acestei zone.

Chiar dacă România a făcut niște modificări în privința finanțării sectorului agricol, Executivul european consideră că nu au fost învățate lecțiile din perioada 2007-2013 privind îmbunătățirea competitivității sectorului și restructurarea fermelor.

„Analiza provocărilor sectorului competitivitate nu identifică rădăcina unor probleme semnalate, antrenând riscul luării unor măsuri incorecte”, se arată în document.

Prioritățile TEN-T, incluse în Acordul de Parteneriat

În ceea ce privește Masterplanul de transport, pe care Guvernul trebuie să-l stabilească, ar trebui să fie confirmat faptul că prioritățile TEN-T și coridoarele sale reprezintă un criteriu de prioritizare în cadrul Acordului de Parteneriat, recomandă Comisia.

Autorităților române li se pune în vedere că infrastructura aeroportuară este eligibilă doar când privește „protecția mediului sau este însoțită de investiții care să reducă impactul negativ asupra mediului”.

CE recomandă Bucureștiului să identifice zonele în care este necesară reabilitarea sistemului de irigații pentru a face față riscului provocat de secetă și schimbărilor climatice. Totodată, solicită identificarea fondurilor naționale și europene pentru această reabilitare.

De asemenea, Comisia cere măsuri privind protejarea suprafețelor mari de păduri, precum și o distincție clară între obiectivele unei exploatări sustenabile și conservarea biodiversității.

Inexistența unor măsuri privind creșterea mobilității interne pe piața muncii

Secțiunea dedicată incluziunii sociale și creării de locuri de muncă se referă exclusiv la dimensiunile teritoriale, fără a sublinia principalele provocări din acest sector. Astfel, Comisia atrage atenția că femeile nu mai sunt considerate un grup vulnerabil, deși există în continuare o diferență între numărul femeilor angajate și cel al bărbaților.

Experții de la Bruxelles doresc ca în Acordul de Parteneriat să fie incluse măsuri privind creșterea mobilității naționale și interne a forței muncii. „O participare crescută pe piața muncii pentru toate grupurile prioritare pare a fi o nevoie de dezvoltare, dar ea nu este prezentată în text”, apreciază aceștia.

În observații se arată că tinerii care împlinesc 18 ani și părăsesc căminele nu sunt incluși printre grupurile cele mai expuse la sărăcie. În ceea ce-i privește pe bătrâni, în afară de propunerea privind reducerea numărului de ocupanți ai unui azil (mai puțin de 50 de persoane), nu sunt propuse alte măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Potrivit Comisiei, Acordul de Parteneriat nu ar trebui să cuprindă informații despre finanțarea unor anumite spitale regionale, aceastea ținând de programele operaționale. În plus, CE remarcă faptul că este neclar cum se împacă această finanțare pentru spitalele regionale cu resursele bugetare limitate, în contextul în care trebuie acordată o atenție specială zonei de ambulatoriu și îngrijirea pacienților la domiciliu.

Comisia solicită, totodată, o reevaluare a modului în care va fi îmbunătățit accesul populației din zonele rurale și din cele urbane defavorizate la servicii sociale.

Lipsa fondurilor pentru a preveni abandonul școlar

Și la capitolul educație, Executivul de la Bruxelles remarcă o serie de disparități, atrăgând atenția asupra faptului că fenomenul de segregare în școli nu este analizat pe deplin în Acord, în condițiile în care ar trebui să se afle printre prioritățile propuse. Tot printre priorități ar trebui să se afle și disparitatea dintre nevoile pieței muncii și pregătirea oferită în școli. Observația este valabilă și pentru educația terțiară.
Comisia remarcă faptul că nu sunt oferite niciun fel de informații privind cauzele mobilității reduse a studenților și nu există analize referitoare la calitatea învățământului și a cercetării din România.

Bruxelles-ul nu este mulțumit nici de faptul că nu sunt identificate fonduri pentru a redresa situația îngrijorătoare a abandonului școlar.

Ministerul Fondurilor Europene a trimis, la 31 martie, oficial propunerea de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare – Structural Funds Communication (SFC), potrivit unui comunicat al MFE.

Potrivit regulamentelor europene, Comisia are la dispoziție trei luni pentru a analiza documentul, „perioadă de timp care poate fi întreruptă dacă statului membru îi sunt transmise comentarii pe marginea acestui document, proces absolut normal aplicabil tuturor statelor UE”, a declarat, la 1 aprilie, ministrul Eugen Teodorovici.

Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept „incoerent și fără priorități clare”.

„Sunt detalii/repetiții extensive pentru anumite necesități în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesitățile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă și pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente și avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar și prin politici de cercetare și inovare și investiții în capitalul uman”, se arăta într-un document al CE obținut de MEDIAFAX.

Experții avertizau că lecțiile învățate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziție fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, și insistă asupra faptului că definiția priorităților de finanțare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înțelege scopul efectiv al acțiunii, iar lista priorităților este prea largă într-o „încercare aparentă” de a se adresa tuturor necesităților sectoriale.

Aceasta risca, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacității de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficiența și impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbție ar trebui să crească în comparație cu perioada anterioară.

Cătălina Mihai, [email protected]