Participanții la marșul organizat de Asociația Accept s-au adunat după ora 16.00 la Arcul de Triumf, unii veniți cu bicicleta. Câțiva travestiți purtau fuste sau pantaloni scurți, o tânără era îmbrăcată în prințesă cu coroniță, însă cei mai mulți participanți purtau haine obișnuite de zi.
Ei au venit cu pancarte pe care aveau scrise mesaje precum: „Ura dăunează grav societății”, „Sărbătorește diversitatea. Respectă drepturile”, „Homofobia distruge vieți”, „Egaliate = Normalitate” și „Legalize gay mariage” (Legalizați căsătoriile gay, n.r.).
Participanții la marș au venit și cu stegulețe curcubeu, umbrele în aceleași culori și câteva baloane, precum și un steag curcubeu lung de peste 10 metri care a fost purtat pe parcursul marșului.
Un DJ, instalat într-o remorcă trasă de o mașină de teren, a animat atmosfera, marșul derulându-se în pași de dans, pe Bulevardul Kiseleff, până în Piațeta Regelui. Acolo manifestanții s-au oprit și n-au mai continuat pe traseul anunțat, până în Piața Victoriei.
La eveniment au participat și ambasadorii Olandei și Suediei, precum și un atașat de la Ambasada SUA, care au rostit câteva cuvinte la portavoce, mulțumind organizatorilor și exprimându-și susținerea pentru apărarea drepturilor minorităților sexuale. Deputatul Remus Cernea și Briana Caragea au fost de asemenea la manifestare.
Totodată, printre participanți s-au numărat și doi polițiști suedezi, membri ai Asociației Gay a Polțtiei Suedeze, aflați la București pentru a discuta cu reprezentanții Poliției Capitalei despre bune practici în combaterea infracțiunilor motivate de ură. O întâlnire între polițiștii suedezi și polițiștii români, precum și reprezentanți ai Institutului de Studii pentru Ordine Publica (ISOP) a avut loc vineri.
Marșul Diversității, aflat la cea de-a 10-a ediție, este parte a festivalului Gay Fest, organizat din 2004, care anul acesta și-a luat numele de Bucharest Pride. Evenimentul, care se încheie cu Marșul Diversității, este organizat de Asociația Accept pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender).
Marșul a fost autorizat între orele 16.00 și 20.00, pe Bulevardul Kiseleff, unde circulația auto a fost resticționată, între Arcul de Triumf și Piața Victoriei.
Tot sâmbătă a avut loc în Capitală și Marșul pentru Normalitate organizat de Noua Dreaptă, tot de 10 ani, în replică la Marșul Diversității. Aproximativ 50 de persoane au participat la manifestația, autorizată între orele 11.00 și 14.30, pe traseul Piața Victoriei – Dealul Patriarhiei.
Cei care au luat cuvântul la final s-au pronunțat pentru promovarea „stării de normalitate” și „interzicerea relațiilor homosexuale”.
Liderul organizației Tudor Ionescu le-a declarat jurnaliștilor că Marșul pentru Normalitate are menirea de a opri manifestații precum Gay Fest sau Bucharest Pride, care, în opinia sa, jignesc bucureștenii și nu le fac cinste.
Ionescu a mai arătat că marșul din acest an este îndreptat și împotriva Raportului Lunacek, prin care, consideră el, „se face în continuare lobby” pentru minoritatea homosexualilor, „avantajată în detrimentul altora”.
Raportul referitor la foaia de parcurs a UE împotriva homofobiei și discriminării pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen, inițiat de europarlamantarul austriac Ulrike Lunacek, a fost adoptat de Parlamentul European pe 4 februarie 2014. Prin aceasta, Parlementul European invită Comisia Europeană, statele membre și agențiile relevante să colaboreze pentru elaborarea unei politici globale multianuale vizând protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgender). Raportul vizează asigurarea nediscriminării persoanelor LGBT în ocuparea forței de muncă, educație, sănătate, accesul la bunuri și servicii, garantarea unor drepturi pentru aceste persoane și recunoașterea infracțiunilor generate de discriminare și de incitare la ură inclusiv pe motive de orientare sexuală și identitate de gen.
„Comisia ar trebui, ca o prioritate, să facă propuneri pentru recunoașterea reciprocă a efectelor tuturor documentelor de stare civilă de pe teritoriul UE, inclusiv parteneriatele înregistrate, căsătoriile și recunoașterea juridică a genului, pentru a reduce barierele juridice și administrative discriminatorii pentru cetățenii și familiile lor care își exercită dreptul la liberă circulație. Comisia și statele membre ar trebui să analizeze dacă restricțiile în vigoare pentru schimbarea documentelor de stare civilă și a actelor de identitate pentru persoanele transgender afectează negativ capacitatea lor de a beneficia de dreptul la liberă circulație”, se spune în raport.