La finalul săptămânii trecute DNA a solicitat arestarea preventivă a vicepreședintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, Claudiu Dumbrăveanu, pentru luare de mită. Procurorii îl acuză că, în schimbul unei mite mascate sub forma unui contract de lucrări, a decis să ierte ENEL de o penalizare care însemna scăderea facturilor la curent pentru consumatorii casnici, adică pentru toți cetățenii care care au contract cu ENEL Muntenia.
DNA arată în referatul cu propunerea de arestare că vicepreședintele ANRE făcea parte dintr-un grup de interese care era compus din reprezentanții unor companii din domeniul energiei. DNA spune că vicepreședintele ANRE favoriza companiile prietenilor săi din energie, iar în schimb urma să primească mită sub forma unor contracte pentru alte companii agreeate de el. In cazul ENEL, Dumbrăveanu era în contact cu un director al ENEL Muntenia, Florin Gugu, și prieten cu Gheorghe Ciubotar, acționarul SC ELECTROALFA INTERNATIONA.
Florin Gugu a intervenit la Dumbrăveanu pentru ca ENEL să nu fie obligată să-și micșoreze tarifele cu 6%. În schimb, directorul ENEL și-a utilizat influența în companie astfel încât firma lui Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la distribuitorul de energie. DNA spune că astfel a fost disimulată o mită în valoare de 400.000 lei.
Procurorii susțin că în 2013, în urma verificărilor făcute de ANRE, specialiștii instituției au constat că ENEL Muntenia a taxat de două ori certificatele verzi pentru consumatori. Adică fiecare dintre cetățenii abonați la Electria Muntenia a plătit dublu pentru certificatele verzi. Banii au intrat în conturile ENEL. Procurorii au mai arătat că ENEL nu și-a respectat contractul de privatizare și a plătit practic costurile preluării ENEL Muntenia din profit deși se obligase să facă investiții.
DNA a stabilit că, în mod normal, ENEL trebuia să fie obligată să micșoreze facturile cu 6%, dar că până la urmă Dumbrăvescu a reușit să obțină pentru ENEL doar o reducere a facturilor cu 1,3%. Astfel, ENEL a făcut o economie de 2,5 milioane euro bani care însă au fost colectați de la consumatori. Altfel spus facturile totale de curent ale abonaților ENEL Muntenia trebuiau să fie reduse cu 2,5 milioane euro, bani încasați nejustificat de companie, susțin procurorii. Iată ce se reține în referatul procurorilor:
â–ºÎn prima jumătate a anului 2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN, având o funcție de decizie în cadrul ANRE, a pus în vedere numitului GUGU FLORIN că, în urma descoperirii unei duble taxări a certificatelor verzi către consumatori în anul 2012, ENEL Distribuție Muntenia este pasibilă de sancțiuni constând în reducerea tarifelor de furnizare a energiei electrice cu 6%. Cu această ocazie, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a condiționat micșorarea procentului de reducere a tarifelor la 1,3 % (reprezentând o economie pentru ENEL de 2,5 milioane euro) de atragerea firmei SC Electro-Alfa International SRL în implementarea proiectului Smart Meter, ori de încheierea de către ENEL cu această societate a unor contracte de lucrări sau de achiziție echipamente. (sursa: referat DNA)
În schimbul acestui ajutor vicepreședintele ANRE a solicitat ca firma prietenului său Gheorghe Ciubotaru să primească contracte de la ENEL. Iată ce susțin procurorii:
â–ºCaracterul necuvenit al foloaselor obținute (constând în încheierea acordului-cadru și a celor două contracte de execuție lucrări, precum și în obținerea de referințe pentru licitații ulterioare) rezidă, în primul rând, în modul în care s-a asigurat selectarea de către decizionalii ENEL a firmei Electroalfa International, prin aceea că inc. GUGU FLORIN a avut in vedere contribuția inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN la obținerea unor soluții avantajoase pentru ENEL, sens în care a ținut cont de intervenția acestuia în favoarea firmei agreate, chiar in condițiile in care se cunoștea că aceasta practica prețuri mai mari decât prețul pieței, existând o viciere a deciziei de desemnare a câștigătorilor. (sursa: referat DNA)
„Am intervenit, am dres busuiocul să fie 50%”
Procurorii DNA spun că vicepreședintele ANRE a mai executat diverse servicii pentru ENEL, iar în schimbul acestora urma să primească mită alte contracte. Dumbrăveanu a reușit să obțină pentru ENEL Muntenia recunoașterea unui spor de eficiență energetică de 50%. Un articol publicat de HotNews.ro explică faptul că recunoașterea sporului de eficiență înseamă că ANRE recunoaște că ENEL și-a redus pierderile din sistem. Asta înseamnă că firma italiană ar fi investit în modernizarea rețelelor de curent. Or, din referatul procurorilor rezultă că de fapt aceste investiții sunt doar pe hârtie.
Iată ce se reține în referatul procurorilor:
â–ºÎn realizarea aceleiași rezoluții infracționale, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a continuat să acorde sprijin către ENEL, în varii modalități, în baza înțelegerii anterioare privitoare la atribuirea unor contracte către firma Electroalfa Intenational.
â–ºAstfel, spre exemplu, la 2.10.2013, inc. DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN l-a contactat pe inc. GUGU FLORIN, căruia i-a comunicat că : „am aprobat ăla. Am pus acolo semnul egal așa cum ați vrut. Mai era o treabă pe care am intervenit…….. am mai dres busuiocul…….. vă lăsase spor de eficiență din CPT 25%…………….și atâta am mai tras, ca pe joasă să fie 50%”, reacția lui GUGU FLORIN fiind:”A, super!”.
â–ºDe asemenea, la 3.10.2013, DUMBRĂVEANU CLAUDIU SORIN a informat pe GUGU FLORIN, prin intermediar, despre faptul că un control aflat în curs de derulare la ENEL face parte din programul anual, precum și că nu are nicio reclamație la bază, informarea fiind făcută în urma temerilor exprimate de GUGU FLORIN cu privire la scopul controlului.
Investițiile ENEL nedovedite
Faptul că ENEL nu a făcut investiții a fost constat de Curtea de Conturi într-un raport prezentat de gândul anul trecut. Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acțiuni și s-a angajat la investiții de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investițiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro așa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curții de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menționată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiții, dar Curtea de Conturi susține că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curții de Conturi au concluzionat că ENEL nu și-a respectat anagajamentul contractual.
Analiza Curții de Conturi mai arată și că reprezentanții statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL și să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curții acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reține următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligației contractuale de a urmări utilizarea prețului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanțării angajamentului anticipat de investiții”.
Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe același Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel și-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deține informații suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Prețul de Subscriere ca sursă de finanțare a Angajamentului Anticipat de Investiții pe anii 2009 și 2010… și că nu a finanțat investițiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităților Societății în conformitate cu legislația aplicabilă și aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.
În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.
DNA a reținut despre acest aspect următoarele:
â–ºAstfel, prin intermediul S.C. ENEL SERVICII COMUNE S.A., partea italiană acoperă participația proprie cu capital prin folosirea beneficiilor realizate de ENEL. Această societate este folosită ca entitate comercială intermediară scoaterii din țară a sumelor de bani obținute prin capitalizarea orelor de lucru, sume de bani direcționate către ENEL INVESTMENT HOLDING BV, societate comercială cu sediul în Amsterdam – Olanda, aflată în Grupul ENEL, sumele de bani revenind în țară prin alte mecanisme de transfer ca sume aferente obligațiilor de investiții angajate de partea italiană. În sensul celor arătate, participația ca obligație de investiție din partea acționarului italian provine tot din profitul realizat de societatea la care coacționar este Statul Român, respectiv ENEL MUNTENIA SUD, fără a putea fi cuantificată ca participație proprie a părții italiene. (sursa: referat DNA)
ENEL: Ne-am respectat toate angajamentele
Compania ENEL susține că și-a arătat toată disponibilitatea față de autorități pentru a clarifica sistuația. ENEL susține că și-a respectat angajamentele din contractele de privatizare. Redăm mai jos punctul de vedere al ENEL:
â–ºEnel reiterează faptul că a respectat întocmai toate prevederile din contractele de privatizare pentru fostele filiale Electrica pe care le-a achiziționat în România. Mai exact, nivelul investițiilor agreat în cadrul contractelor de privatizare, pentru toate cele trei companii de distribuție (Banat, Dobrogea și Muntenia Sud), a fost indeplinit și chiar depăsit. Din 2005, când a intrat pe piața din România Enel a investit aproximativ 1.9 miliarde de euro, fără taxele de conectare.
â–ºRespectarea prevederilor din contractul de privatizare a fost confirmată și de arbitrajul Camerei de Comerț Internaționale în situația companiilor Banat si Dobrogea, care a decis în favoarea Enel.
â–ºReferitor la societatea Enel Servicii Comune, dorim să precizăm ca aceasta este deținută de societățile Enel Distribuție Dobrogea și Enel Distribuție Banat și ca nu a făcut niciodată transferurile financiare către Enel Investment Holding, menționate în informațiile publicate.
â–ºProcedura de privatizare a societății Nuclearelectrica a avut loc la finalul anului trecut prin oferta publică inițială (IPO), la care Enel nu a participat. Enel a intrat în proiectul Cernavoda în 2007, împreună cu alți investitori internaționali, ca parte dintr-un consorțiu din care a deținut un pachet de 9%, fiind acționar minoritar. După mulți ani și numeroase incertitudini în ceea ce privește dezvoltarea proiectului, Enel a decis in Decembrie 2013 să părăsească proiectul.
â–ºIn ceea ce priveste investigatia in curs, reiterăm faptul ca Enel și-a declarat deschiderea pentru a oferi întreg sprijinul autorităților, în vederea clarificării situației.