Detectarea undelor gravitaționale produse de nașterea Universului, pusă sub semnul întrebării

Dacă ar fi fost confirmată, această primă detectare a undelor primordiale, prevăzute în teoria relativității enunțată de Albert Einstein, ar demonstra expansiunea extrem de rapidă și violentă a Universului în prima fracțiune de secundă a existenței sale, în urmă cu 13,8 miliarde de ani, în cadrul unei faze ce a fost denumită „inflație cosmică”. Descoperirea a reprezentat fructul observațiilor asupra străfundurilor difuze ale Cosmosului – o slabă rază luminoasă lăsată de Big Bang – realizate cu ajutorul telescopului BICEP2 de la Polul Sud.

Detectarea acestui semnal este „unul dintre cele mai importante obiective din cosmologie și rezultă dintr-o muncă uriașă depusă de un număr mare de cercetători”, a subliniat la acea vreme John Kovac, profesor de astronomie și de fizică la Universitatea Harvard, coordonatorul echipei care administrează BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarization), care a revendincat această descoperire.

Mai multe echipe internaționale de astrofizicieni se află în competiție pentru acest proiect.

În deplasarea lor, undele gravitaționale comprimă spațiul producând o semnătură distinctă în fundalul cosmic. La fel ca undele luminoase, ele sunt polarizate, o proprietate ce descrie orientarea unică a oscilațiilor lor.

Scepticismul generat de validarea rezultatelor studiului echipei de la BICEP2 circulă în ultima vreme pe mai multe bloguri de fizică și în reviste științifice americane prestigioase, precum Science și New Scientist.

Pe 4 iunie, această punere sub semnul întrebării a făcut obiectul unei comunicări realizate de Paul Steinhardt, directorul Centrului de fizică teoretică de la Universitatea Princeton, publicată în revista științifică britanică Nature.

Acest cosmolog afirmă că echipa de la Universitatea Harvard a comis o eroare nefericită în calculele sale.

„Erori serioase în analiza (datelor, n.r.) au fost descoperite, iar ele duc cu gândul la o absență a detectării” undelor gravitaționale, afirmă astrofizicianul, care citează o analiză independentă a rezultatelor furnizate de echipa BICEP2.

Această analiză a fost coordonată de David Spergel, un fizician tot de la Universitatea Princeton.

După părerea sa, nu se poate ști cu certitudine dacă razele luminoase detectate de telescopul BICEP2 provin într-adevăr din timpul primelor clipe din existența Universului.

„Cred că nu putem să știm cu siguranță dacă aceste emisii de lumină polarizată pe care ei le-au detectat au drept sursă praful cosmic din Calea Lactee sau provin într-adevăr din zorii exitenței Universului. Știm că praful cosmic emite radiații luminoase polarizate observabile cam peste tot pe cer și (…) caracteristica emisiilor observate se înscrie în radiația prafului cosmic, dar și în undele gravitaționale primordiale”, a declarat același David Spergel.

Astrofizicianul spune că este imposibil ca oamenii de știință să facă diferența între cele două posibilități, ținând cont de faptul că măsurătorile lor au fost efectuate într-o singură frecvență a radiației luminoase.

După părerea lui, această chesiune „va fi probabil tranșată” în toamnă, atunci când echipa concurentă care lucrează cu telescopul spațial Plank al Agenției spațiale europene (ESA) își va publica rezultatele.

Acest telescop monitorizează o mare parte a boltei cerești, spre deosebire de BICEP2 care monitoriza doar 2% din boltă, și efectuează observații în șase frecvențe, fapt care permite determinarea sursei acelor emisii luminoase polarizate.

Pentru moment, echipa de la BICEP2 „ar trebui să își revizuiască” declarațiile inițiale, consideră David Spergel.

„Ținând cont de importanța acestui rezultat, cred că ar fi trebuit să fie mai prudenți, înainte de a face un anunț spectaculos”, a adăugat el.

El spune, de asemenea, că, spre deosebire de uzanțele din domeniu, niciun cercetător din afara echipei BICEP2 nu a putut să verifice rezultatele înainte ca acestea să fie publicate în martie.