Intensificarea violențelor din Irak, concretizate săptămâna aceasta în cucerirea celui de-al doilea oraș ca mărime din țară, Mosul, unde militarii antrenați de americani pur și simplu au fugit de la post la vederea insurgenților de 15 ori mai puțin numeroși decât ei, este descrisă în cei mai sumbri termeni de presa internațională. The Economist, de exemplu, spune că Irakul devine „noul sediu al terorii”. Cum se vede situația, însă, chiar din Irak, din Bagdadul în care insurgenții islamiști au reușit deja să se infiltreze? „E foarte serioasă, mult mai serioasă decât era în urmă cu patru ani, când am venit aici și pune sub semnul întrebării credibilitatea acestui stat și a angajamentului internațional”, a comentat, într-un interviu acordat ziarului gândul, ambasadorul României în Irak, Iacob Prada.
Șeful misiunii diplomatice române în Irak spune că situația de aici a evoluat, în ultima perioadă, „din rău spre mai rău”. „Acum, vedem continuarea într-un ritm galopant a ceea ce s-a întâmplat din decembrie-ianuarie”, ne-a spus ambasadorul. În luna ianuarie, grupul Statul Islamic din Irak și Levant (SIIL, sunniți) a preluat controlul orașului Fallujah și al unei porțiuni din provincia Anbar. De atunci, au continuat să câștige teren. În noaptea de luni spre marți, într-un blițkrieg care a lăsat în stare de șoc comunitatea internațională, SIIL a cucerit Mosul, al doilea oraș ca mărime din Irak. Miercuri, ajunseseră în Tikrit, orașul lui Saddam, iar vineri erau raportate confruntări în apropiere de Bagdad.
„Nu vom trimite efective militare combatante în Irak, dar am cerut echipei de consilieri în materie de securitate națională să pregătească un eventai de opțiuni pentru susținerea forțelor de securitate irakiene”, a declarat, vineri, Barack Obama. Cu puțin timp înainte, The Guardian relata citând surse apropiate situației că Administrația Obama ia în calcul efectuarea unor raiduri aeriene asupra extremiștilor SIIL.
FOTO: AFP/Mediafax
Bagdadul, următoarea țintă
În Irak, se află în prezent câteva sute de români plecați la muncă mai ales în domeniul construcțiilor. Mulți dintre ei au fost extrași în ultima perioadă din orașele în care erau, pe fondul unei intentisificări a violențelor. Unii au fost duși în sud, regiune considerată a fi mai sigură, alții au fost relocați în capitală. Problema cu acești români este că ei sunt dispersați în toată țara și, în situații de escaladare bruscă a violențelor, retragerea lor din aceste puncte „fierbinte” este îngreunată, ne-a povestit ambasadorul Prada. Români erau și în Mosul și Tikrit, dar au fost retrași la timp de acolo.
FOTO: Răzvan Chiriță/Mediafax
În ceea ce privește corpul diplomatic românesc, ambasadorul ne dă asigurări că diplomații au știut unde s-au dus: „Fiind de atâta vreme aici și știind în ce țară am venit, nu ne e teamă. Importantă e siguranța cetățenilor români veniți la muncă în Irak”, a comentat diplomatul român, în interviul pentru gândul.
Invitat în emisiunea de joi a jurnalistei Christiane Amanpour (CNN), primul premier irakian post-Saddam, Ayad Allawi, a declarat că insurgenții controlează deja zona de lângă Bagdad („Centura Bagdadului a căzut”) și ar putea cuceri în curând capitala. Întrebat cum se văd lucrurile din mijlocul Bagdadului, ambasadorul român s-a arătat mai rezervat decât fostul premier irakian, spunând că riscul ca SIIL să preia controlul capitalei este „destul de redus”. Guvernul lui Nuri al-Maliki, care s-a arătat complet depășit de situație, este într-o constantă fortificare a capitalei. „În jurul Bagdadului, au fost aduse unități deosebit de credibile. Dar există infiltrări (de luptători SIIL) în zona imediat adiacentă capitalei și în capitală. Dovadă stau atentatele din ultima perioadă”, a povestit ambasadorul.
Riscul ruperii Irakului
Una dintre cel mai des întâlnite discuții în comunitatea internațională în acest moment se referă la riscul ruperii Irakului și cedarea nordului sunniților din SIIL, care, de altfel, au ca scop tocmai crearea unui stat sunnit care să înceapă din estul Siriei și să se oprească în inima Irakului. Întrebat despre acest scenariu, ambasadorul Prada spune că el există încă de la cucerirea Bagdadului de către americani, în 2003: „Există această posibilitate ca Irakul să se transforme dintr-un stat federal, cum este acum prin constituție, într-o confederație. Avem de-a face cu o acută situație de insecuritate la ora actuală”.
Deși comunitatea internațională se arată șocată de nivelul de degradare a situației din Irak, nimic nu s-a întâmplat peste noapte. Semnele există de mult. „Nu prea s-a mai știut în ultimii ani ce se întâmplă în Irak”, a punctat Iacob Prada. Totuși, cauzele principale care pot fi identificate acum sunt de două naturi: prima se referă la conflictul istoric dintre sunniți și șiiți și la acumulările de-a lungul timpului în acest conflict; cea de-a doua are legătură cu toate evenimentele din regiune, mai ales cu situația din Siria, SIIL fiind o grupare formată în Irak, care s-a mutat în Siria, a devenit mai puternică și care a trecut acum granița – o graniță „extrem de fluidă”, spune ambasadorul în interviul pentru gândul – pentru a redesena harta Orientului Mijlociu.
SURSA: BBC
Când au plecat, americanii au lăsat în urmă „o misiune neîncheiată”
Un rol foarte important l-a avut și retragerea trupelor internaționale din Irak. Ultimii militari americani au părăsit țara la finele lui 2011. Din cauză că nu s-a putut ajunge la un acord cu irakienii privind o prezență post-retragerea combatanților, țara a rămas în mâinile armatei antrenate de americani și al unui guvern corupt și acuzat de abuzuri și de porniri autocrate. Îngrijorător este că scenariul riscă să se repete și în Afganistan, unde retragerea ar urma să aibă loc la finele lui 2014 și ar putea fi totală, deoarece afganii refuză de un an de zile să semneze cu SUA și NATO acordurile pentru o prezență post-retragere, după cum gândul a relatat în trecut.
FOTO: Ali al-Saadi/AFP/Mediafax
„Ce se întâmplă aici e rezultatul faptului că nu s-a încheiat când trebuia problematica Irakului”, ne-a spus ambasadorul, precizând că se referă la „retragerea forțelor internaționale și americane din Irak. „SUA nu au avut de ales când au plecat din Irak. În urma lor, a rămas ‘job unfinished’. Pe această misiune neîncheiată a comunității internaționale s-a dezvoltat ce avem acum, adică reîncălzire până la reinflamare a conflictului sunniți-șiiți”, a arătat ambasadorul României în Irak, în interviul pentru gândul. La misiunea neîncheiată – „neîncheiat” fiind un termen mai diplomatic pentru a evita conotația lui „neîndeplinit” -, se adaugă numeroasele greșeli ale clasei politice irakiene, coruptă și imatură. De altfel, observatorii străini susțin că statul de drept din Irakul actual este chiar mai slab decât în vremea lui Saddam Hussein.
„Irakul e într-o zonă în fierbere acum”, ne-a mai spus ambasadorul, punctând că nu există o soluție pentru Irak, ci trebuie să se găsească o soluție pentru regiune, deci și pentru Siria. Vineri, guvernul german a cerut formarea de urgență a unui guvern de uniune în Irak, „care să țină cont de dorințele tuturor grupurilor de populație”, în contextul „amenințării teroriste foarte serioase care poate avea consecințe pentru stabilitatea Irakului și a întregii regiuni”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert.
O declarație intens mediatizată a fost cea a președintelui american, care a dat asigurări că ia în calcul toate opțiunile pentru a răspunde situației din Irak.
Filmul cuceririi orașului Mosul
În noaptea de luni spre marți, aproximativ 1.500 de jihadiști membri ai grupării Statul Islamic din Irak și Levant (SIIL) au intrat în Mosul, al doilea cel mai mare oraș al Irakului, anunțând în difuzoare că eliberează localitatea. De eliberat, au eliberat și circa 1.000 de deținuți din închisori. Organizația Internațională pentru Migrație estimează că 500.000 de oameni au fugit de aici, de frica violențelor.
Ceea ce a șocat mai mult decât orice a fost că armata și poliția, ale căror efective erau de 15 ori mai numeroase decât ale jihadiștilor, conform presei internaționale, nici măcar nu au opus rezistență. Au fugit de la posturi, dezbrăcându-se de uniforme. Cei care au fost prinși de SIIL au fost măcelăriți. Într-o declarație făcută vineri, Barack Obama s-a arătat deranjat de refuzul trupelor irakiene de a se lupta cu insurgenții. „Am cheltuit mulți bani pentru a-i antrena. Faptul că nu vor să lupte arată o problemă de moral”, a comentat Obama.
Mai mult, luptătorii ar fi furat 425 de milioane de dolari din principala bancă a orașului, conform Washington Post. Guvernatorul provinciei Ninive, Atheel al-Nujaifi, a mai declarat că islamiștii ar fi furat alte câteva milioane din mai multe bănci din Mosul, dar și o „cantitate semnificativă de lingouri de aur”.
După Mosul, SIIL a cucerit Tikrit, orașul lui Saddam Hussein. Personalul american al unei baze aeriene din Irak a fost evacuat de urgență din motive de securitate.
Autoritățile locale spun că insurgenții au ocupat două districte la nord-est de Bagdad, unde, la fel ca în Mosul, forțele de securitate și-au părăsit posturile.
Noul val de violențe a aruncat Irakul la un nivel al morților apropiat de cel al anului 2008. Potrivit Națiunilor Unite, 2013 a fost cel mai sângeros an de la retragerea americanilor, cu 8.800 de morți, majoritatea fiind civili.
Cine sunt cei mai temuți teroriști ai momentului
Potrivit The Economist, SIIL sunt o grupare sunnită (guvernul irakian e șiit) care vrea să își creeze un stat din care să poarte jihadul în întreaga lume.
Concret, SIIL este o formațiune teroristă activă în Irak și Siria, care a luat ființă dintr-o ramură al-Qaida. Litera „s” de la finalul abrevierii vine de la „al-Sham”, care înseamnă, în funcție de context, Levant, Siria sau Damasc.
Sursa: CNN
Fostul lor comandant, de pe vremea când încă erau o grupare parte a al-Qaida, a fost ucis, în 2006, într-un raid american. După retragerea forțelor internaționale, insurgenții și-au găsit un nou lider, au plecat în Siria, unde au luptat în conflictul intern și au strâns mulți bani, inclusiv bani occidentali, din răpiri. Acum, mai puternici și mai hotărâți ca niciodată, s-au întors în Irak, după ce au câștigat controlul unor regiuni din estul Siriei. Misiunea lor este de a crea un stat sunnit care să încorporeze părți considerabile din Irak și Siria.
Cu timpul, gruparea SIIL a devenit atât de radicală, încât și al-Qaida s-a delimitat de ea. Actualul lider se numește Abu Bakr al-Baghdadi.
SIIL susține că are luptători din Marea Britanie, Franța, Germania, dar și din SUA, Caucaz și alte state europene.
Sursa: CNN
Miza noului val de violențe din Irak
Cu toate că atentatele teroriste nu au dispărut niciodată din Irak în ultimii 11 ani, cuceririle SIIL, mai ales a orașului Mosul, are implicații mult mai grave. Ele arată în primul rând că țara a scăpat de sub controlul guvernului lui Nuri al-Maliki.
Instabilitatea din Irak afectează serios o regiune deja foarte volatilă și ar putea duce pe un drum fără întoarcere pentru țări precum Siria și Irak.
De asemenea, nu e de neglijat nici anul în care are loc această escaladare a tensiunilor, respectiv cel al retragerii din Afganistan, unde există riscul repetării scenariului irakian.
În fine, un alt risc imposibil de neglijat pentru comunitatea internațională este că luptătorii europeni și americani despre care se crede că ar face parte din SIIL ar putea veni în Europa sau în SUA, pentru atacuri teroriste.
FOTO: Safin Hamed/AFP/Mediafax
FOTO: AFP/Mediafax