Picasso a pictat „Camera albastră” peste un alt tablou, ce reprezintă un bărbat cu papion și cu capul sprijinit în palme, ambele fiind realizate de celebrul artist în etapa de creație denumită „perioada albastră”.
„Este într-adevăr vorba despre unul dintre acele momente care te fac să simți că ai realizat ceva special”, a spus Patricia Favero, din partea Phillips Collection.
Considerat unul dintre cei mai importanți artiști din secolul XX, Pablo Picasso a pictat tablouri monocromatice, în tonuri de albastru și albastru verzui în timpul „perioadei albastre”, respectiv între 1900 și 1904.
„Camera albastră” a fost cercetată din 2008 de experți de la Phillips Collection, Galeria națională de artă, Universitatea Cornell și Muzeul Winterthur din Delaware.
Tehnica studierii cu radiații în infraroșu a permis experților să observe, dincolo de stratul de vopsea al tabloului „Camera albastră”, portretul unui bărbat îmbrăcat cu jachetă și cu papion, sprijinindu-și capul în palme și cu trei inele pe degetele mâinii stângi.
În urma testării cu radiații infraroșii, s-a confirmat că Picasso a pictat „Camera albastră” peste portretul acestui bărbat, experții căutând în prezent să stabilească identitatea bărbatului.
„(Picasso, n.r.) probabil că nu și-a permis să achiziționeze noi pânze de fiecare dată când avea o idee. Uneori picta pe bucăți de carton deoarece pânzele erau mult mai scumpe”, a precizat Susan Behrends Frank, curatoarea colecției Phillips.
„Camera albastră” a făcut parte din Phillips Collection din anul 1927.
Cercetările asupra tabloului „Camera albastră” vor continua, iar curatorii au plănuit o expoziție pentru 2017, care va avea în prim-plan această pictură.
Aceasta nu este prima oară când s-au descoperit picturi ascunse sub stratul de vopsea al unui tablou de Picasso. Analiza tabloului „La Vie”, aflat la Muzeul de artă din Cleveland, a relevat faptul că Picasso a refăcut compoziția tabloului, iar examinarea pânzei „Călcătoreasa”, păstrat la Muzeul Guggenheim, a dat la iveală chipul unui bărbat cu mustață.
Pablo Picasso, născut în Malaga, pe 25 octombrie 1881 și decedat în 1973 la Mougins, Cannes, a fost pictor, sculptor, ceramist și gravor. Venit în Franța la începutul secolului, a devenit liderul mișcării cubiste, împreună cu prietenul său, Georges Braque. Înzestrat cu o sete excepțională de creativitate, a încercat toate mișcările artistice ale secolului XX: suprarealismul, expresionismul și neoclasicismul, pentru a deveni unul dintre maeștrii de necontestat ai artei moderne.