Instanța îi dă dreptate lui Nicu Covaci în procesul intentat foștilor colegi din Phoenix. Reacția lui Mircea Baniciu

Soluția a fost pronunțată, miercuri, de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă.

„Ia act de renunțarea la judecata capetelor de cerere reconvențională privind despăgubirile materiale și morale ale pârâților Mircea Baniciu și Iosef Kappl. Admite în parte cererea principală a reclamantului Covaci – Haase Nicolae. Constată calitatea de autor a reclamantului, cu privire la piesele declarate la U.C.M.R. – ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturile de Autor, n.r.), inclusiv referitor la operele muzicale pretinse de pârâți ca fiind opere comune interpretate de formația «Phoenix». Respinge ca neîntemeiat capătul cererii principale privind constatarea încălcării de către pârâți a dreptului de autor al reclamantului. Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere trei și patru privind obligarea pârâților la plata daunelor materiale și a daunelor morale. Dispune interzicerea comunicării publice în orice formă de prezentare directă, precum și modificarea operelor al căror autor este reclamantul, de către pârâți. Respinge ca neîntemeiat ultimul capăt de cerere principală. Respinge ca neîntemeiate cererile reconvenționale formulate de pârâți” se arată în minuta deciziei.

Nicu Covaci i-a dat în judecată pe Mircea Baniciu, Josef Kappl, Manfred Neumann și Radu Almașan în 2013. Obiectul procesului înregistrat pe 25 aprilie 2013 la Tribunalul București este „drept de autor și drepturi conexe”. Decizia poate fi atacată cu apel în 30 zile de la comunicare.

Contactată miercuri de agenția MEDIAFAX, avocata Ondina Pană, care l-a reprezentat în instanță pe Nicu Covaci, a declarat că acesta a solicitat instanței „să i se recunoască calitatea de autor asupra tuturor pieselor care se regăsesc înregistrate la UCMR-ADA”.

„Instanța a constatat calitatea pieselor declarate la UCMR-ADA, deci toate cele o sută de piese care sunt la UCMR sunt recunoscute de instanță ca fiind creația autorului unic Nicolae Covaci”, a mai spus Ondina Pană.

Întrebată dacă instanța le-a interzis lui Mircea Baniciu și Iosef Kappl să mai interpreteze piesele din repertoriul Phoenix, Ondina Pană a spus: „N-aș putea să spun acest lucru, pentru că din ce s-a publicat nu îmi dau seama de acest aspect. Vom aștepta hotărârea judecătorească ca să vedem motivarea integrală”.

Înființată în anul 1962, în Timișoara, ca formație școlară, sub numele Sfinții, formația Phoenix a devenit în scurt timp un reper al tinerei generații.

După 1971, în contextul foarte dificil al „noii revoluții culturale” a regimului Ceaușescu, Phoenix a schimbat radical formula și stilul, inventând etno-rock-ul și promovând un limbaj muzical în egală măsură revoluționar și restaurator al tradiției autentice.

Între 1977 și 1989, trupa a activat în Germania, unde a renăscut ca Transsylvania-Phoenix, a câștigat marele premiu al Deutsche Phono-Akademie, continuând să promoveze inovația muzicală și experimentând direcții noi. Din 1990, Phoenix s-a întors acasă și a redevenit purtătoarea de cuvânt a generații de fani.

În prezent, formația Phoenix este alcătuită din Costin Adam (voce), Dan Albu (chitară, backing vocals), Dzidek Marcinkiewicz (clape, backing vocals), Volker Vaessen (bass), Ionuț Micu (baterie), Sergiu Corbu Boldor (vioară, backing vocals) și Nicu Covaci (chitară, voce).

Muzician și solist român, Mircea Baniciu s-a remarcat în muzica românească la începutul anilor 1970 ca solist al formației Phoenix (alături de Nicu Covaci, Josef Kappl, Costin Petrescu și Valeriu Sepi). În această formulă au fost lansate unele dintre cele mai populare albume rock și hituri absolute ale trupei: „Cei ce ne-au dat nume” (1972), „Meșterul Manole” (EP, 1973), „Mugur de fluier” (1974).

Odată cu plecarea colegilor săi din țară, în 1977, Baniciu începe o carieră solo, timp în care scoate pe piață un EP și patru albume: „Tristeți provinciale”, „Ploaia”, „Secunda 1” și „Secunda 2”. În 1992, fondează Pasărea Colibri, împreună cu Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici și cântă în acestă formulă vreme de zece ani, timp în care lansează pe piață un DVD și cinci albume: „În căutarea cuibului pierdut”, „Ciripituri”, „Cântece de bivuac”, „Încă 2000 de ani” și „Pasărea Colibri 10 ani”. În 2002, revine în trupa Phoenix cu ocazia concertului aniversar „Phoenix 40 de ani”. În următorii ani lansează cu Phoenix albumul „Baba Novak”, apoi își continuă cariera solo și derulează simultan și alte proiecte – „Pasărea Colibri”, „Tandrețuri pentru femei cu cei patru corifei” (împreună cu Mircea Vintilă, Alexandru Andrieș și Nicu Alifantis).

Compozitor și basist devenit celebru ca membru al trupei Phoenix, încă din 1970, Josef Kappl cântă și la vioară, flaut drept, dar este și vocalist.