PSD păstrează la sertar o lege „în adormire” privind amnistia și grațierea. Iordache: „Nu vă fie frică, nu o scoate nimeni din sertar până în toamna asta”

Proiectul de lege privind amnistia și grațierea, care s-a născut în februarie 2013, încă trenează la Comisia juridică a Camerei Deputaților, fără a face niciun pas în față, niciun pas în spate. „Din punctul meu de vedere, este un proiect mort pentru că se referă la o lege care nu mai este în vigoare”, a spus președintele Comisiei juridice, conservatorul Bogdan Ciucă. Cu toate acestea, nu vrea să-l repună pe ordinea de zi a plenului pentru a fi respins definitiv. „Am promis că facem dezbateri”, aruncă ei scutul.

„Legea, așa cum arată, clar nu mai poate fi discutat pe ea, aveau în vedere un alt cod penal care nu mai e în vigoare, deci clar nu s-ar mai putea aplica pentru că nu mai e în concordanță cu legislația actuală. Clar proiectul e mort, acum ce au în vedere și de ce nu-l resping mi-e greu să vă spun. Așa cum e acum, trebuie respins”, a precizat Florin Iordache, contactat de gândul.

Cunoscut ca fiind „omul din umbră”, pesedistul a explicat însă că Ministerul Justiției ar trebui să vină cu un nou punct de vedere, eventual un nou proiect de lege. Întrebat dacă ne putem aștepta ca în Parlament să ajungă o altă inițiativă legislativă pe același model, Iordache a ținut să ne liniștească. „Nu vă fie frică că îl scoate cineva din sertar până în toamna asta. Pentru a nu da naștere unor discuții, în 2014 nu se poate discuta despre un proiect de lege care vizează acest subiect”, a precizat pesedistul, evitând să spună la ce „moment delicat” s-a referit.

Mate: „Miza foarte mare- viitorul guvern”

Pe aceeași idee merge și udemeristul Mate Andras, punctând faptul că proiectul trebuia tranșat încă de anul trecut.

„Mai devreme de septembrie nu va intra la vot. Cred că acest subiect ar fi trebuit dezbătut anul trecut, iar în toamnă cred că se va face tam-tam și mare vâlvă pe acest subiect tocmai pentru că este campanie electorală. Dacă începe în septembrie campania electorală, cred că în octombrie nu se va lucra, toată lumea fiind în campania electorală, miza fiind foarte mare – viitorul guvern”, a spus Mate pentru gândul.

La nivel declarativ, și udemeristul este pentru respingerea proiectului, asta deși în decembrie 2013 s-a pronunțat în favoarea lui.

„Din punct de vedere personal, acum nu cred că mai este momentul pentru o astfel de lege pentru că amnistia și grațierea ar fi trebuit adoptate atunci când intră în vigoare un nou Cod și se modifică pedepsele din vechiul Cod. Deja nu mai are obiect, nu mai are rolul de a fi votat acest proiect de lege, codurile sunt în vigoare de peste patru luni de zile”,a mai spus Mate.

Plecată din PPDD și ajunsă în tabăra puterii, la UNPR, Luminița Adam se delimitează și ea de legea amnistiei și grațierii.

„Proiectul de lege ar trebui respinsă și subiectul trebuie odată închis. Este destul de ciudat, nu știu de ce insistă. A fost primit așa de rău de societatea civilă, încât eu chiar nu înțeleg de ce insistă cu el. Eu l-aș trece în procedură parlamentară și fiecare să-și asume. Nu pot să înțeleg de ce se face asta, nu găsesc argumentele logice”, a afirmat Adam, contactată de gândul.

Întrebată dacă ar exista posibilitatea ca un nou proiect pe același model să fie inițiat, deputata UNPR a explicat că nu exclude această variantă, însă îi este greu să creadă că și-l va asuma cineva.

„Poate că profitând că există acest proiect pe rolul Camerei, vor să facă o dezbatere din care să iasă ideea unui proiect de lege nou. Poate să fie făcut un nou proiect pe același subiect, dar îmi spuneți mie care parlamentar își asumă așa ceva? Din punctul dvs de vedere, nu credeți că-și termină cariera politică? Eu categoric nu mi-l aș asuma”, a adăugat ea.

Liberalii insistă

La polul opus, liberalii și pedeliștii bat toba degeaba. „În fiecare săptămână, și în comisie, și în Biroul Permanent, noi cerem reintroducerea pe ordinea de zi și respingerea proiectului”, spune liberalul Theodor Nicolescu.

„Putem să ne gândim că țin legea la sertar. Eu sper să nu fie așa. Evident că cei de la PSD evită dintr-un anumit motiv, pentru că altfel l-ar respinge de pe acum dacă asta ar vrea”, a mai spus secretarul comisiei juridice, contactat de gândul.

De altfel, și în stenogramele ședinței Biroului Permanent se poate observa cum liberalii, prin deputatul Dan Motreanu, au cerut insistent reintroducerea subiectului pe ordinea de zi însă Viorel Hrebenciuc și Bogdan Ciucă au refuzat să supună la vot această propunere, invocând faptul că plenul Camerei a decis ca inițiativa legislativă să fie dezbătută și cu instituțiile interesate, precum CSM, ÎCCJ, DNA, MJ și Parchetul General.

„Dezbaterile vor continua, pentru că proiectul este extrem de important. Nu sunt niciun fel de interese politice, nu vă imaginați…”, a dat asigurări Hrebenciuc, potrivit stenogramelor.

De altfel, alături de liberali au stat și pedeliștii. Vicepreședinte în Biroul Permanent, Ioan Oltean a încercat să-și convingă colegii de la putere că un mort, așa cum este proiectul pe legea amnistiei, trebuie îngropat.

„Dacă tot e vorba de un proiect de lege mort, haideți să-l „îngropăm”, pentru că orice mort nu poate să stea prea mult la suprafață… Haideți să-l „îngropăm” printr-o dezbatere și să-l eliminăm din dezbaterea publică. Nu cred că putem să dezbatem cu instituțiile amintite un proiect care este mort”, a spus Oltean.

Povestea legii amnistiei și grațierii. Cum trenează de un an și jumătate în Parlament

Pasul 1. Deputatul minorităților romilor, Nicolae Păun, și deputatul PSD Mădălin Voicu inițiază proiectul de lege, fiind înregistrat și transmis către Senat pe 12 februarie 2013.

Pasul 2. Proiectul de lege privind amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse este respins de senat pe 22 mai 2013.

Pasul 3. Pe 27 mai proiectul ajunge în Camera Deputaților și este trimis către comisiile speciale pentru avize, urmând ca juriștii să dea un raport până pe 11 iunie 2013.

Pasul 4. Pe 9 decembrie 2013, luni seara, deputații juriști organizează o ședință în care dezbat legea lobby-ului, în intervalul 19:00-21:00. Cu toate acestea, ședința convocată a fost doar un paravan pentru adevărata miză a zilei de luni, legea amnistiei și o serie de modificări la Codul Penal. În realitate, în paralel a avut loc o ședință secretă, departe de ochii presei, la care au participat doar câțiva membri ai comisiei juridice și coordonată „din umbră” de Florin Iordache, în care s-au adus amendamente la proiectele de lege vizate și s-a dat raport favorabil. Ședința în cauză a avut loc în sala mică a Comisiei, care nu are sistem de înregistrare video. Deși pe raportul final apar 24 de semnături ale deputaților, la ședință nu au fost prezenți decât șapte.

Pasul 5. Pe 10 decembrie 2013, zi cunoscută ca „Marțea Neagră”, restul deputaților s-au trezit cu legea introdusă pe ordinea de zi, însă fără ca raportul să fie făcut public. Între timp, Crin Antonescu a anunțat că liberalii nu vor vota proiectul de lege, acuzându-l pe Victor Ponta că a mințit atunci când a spus că și-a dat acordul pe lege. De altfel, premierul s-a contrazis de câteva ori în conferința de presă de la PSD de atunci, susținând că preșdintele PNL de atunci, Crin Antonescu, i-a cerut să dea o Ordonanță de Urgență pentru amnistie, după care a revenit și a spus că este vorba de Codul Penal, iar în cele din urmă a precizat că cererea a fost pentru amnistie, deoarece despre Codul Penal nu au vorbit. Din cauza opoziției ferme a liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea și grațierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi.

Pasul 6. După numai o săptămână, pe 17 decembrie, proiectul de lege a fost retrimis la comisia juridică. Reprezentanții puterii au decis atunci că subiectul necesită o dezbatere mai amplă atât cu societatea civilă, cât și cu instituțiile interesate, așa că au stabilit ca termen final pentru raportul legii 1 februarie 2014.

Pasul 7. Într-o vizită oficială în România, emisarul american Victoria Nuland și-a exprimat îngrijorarea vizavi de modificările aduse Codului penal și de legea amnistiei, precizând că „nu înțelege care este traiectoria lor”. De altfel, și ambasadele din România au reacționat dur la modificările propuse de parlamentarii PSD.

Pasul 8. Iunie 2014. Până în prezent, dezbaterile pe proiectul de lege privind amnistia și grațierea nu s-au terminat și raportul încă trenează la comisia juridică. Deputații PSD invocă faptul că este nevoie de dezbateri, că invitațiile către instituțiile vizate au fost trimise și că nu pot să respingă proiectul de lege. „Scrisoarea de intenție a plecat. Imaginați-vă cum ar fi, pentru că noi am invitat înalta Curte, CSM, DNA, Parchetul General – toate instituțiile – să ne comunice o dată în care putem să avem această dezbatere publică și, după ce trimitem această scrisoare, introducem așa, cumva pe furiș, pe ordinea de zi…Iarăși generăm un scandal”, a precizat Ciucă, în Biroul Permanent, potrivit stenogramelor. Același care spune că, din punctul lui de vedere, „este un proiect mort pentru că se referă la o lege care nu mai este în vigoare”.

Potrivit raportului comisiei juridice pe proiectul de lege în cauză, „se amnistiază infracțiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 7 ani inclusiv sau amendă” și „se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare de pânp la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amendă, aplicate de instanță de judecată”.

„Amnistia înlătură răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită, în toate formele ei de participație penală, autor, coautor, instigator, complice și participație improprie. Dacă intervine după condamnare, ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării„, mai prevede proiectul de lege.

„Grațierea are efecte și asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, în acest caz, partea din termenul de încercare care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce în mod corespunzător. Dacă suspendarea condiționată este revocată sau anulată, se execută numai partea de pedeapsă rămasă negrațiată„, potrivit proiectului de lege.

A contribuit și Cristian Andrei