Senatoarea PC Cristiana Anghel propune lege de grațiere a pedepselor de până la 2 ani de închisoare. Cine nu poate beneficia de această grațiere

Potrivit proiectului, se grațiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la doi ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum și pedepsele cu amenda, indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanță.

De asemenea, inițiativa prevede că se grațiază cu o treime pedepsele cu închisoarea între 2 și 5 ani inclusiv, cu o pătrime pedepsele cu închisoarea între 5 și 8 ani inclusiv, o jumătate pedepsele aplicate persoanelor care au împlinit 60 de ani, femeilor gravide, persoanelor cu copii în întreținere cu vârsta de până la 5 ani inclusiv, cu jumătate pedepsele aplicate persoanelor care, conform certificatului medical, sunt diagnosticate cu boli incurabile în fază terminală.

În proiect se precizează că de aceste prevederi nu beneficiază recidiviștii și cei care au săvârșit infracțiuni precum: omor, determinare sau înlesnire de sinucideri, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, rele tratamente aplicate minorului, uciderea sau vătămarea nou-născutului, proxenetism, lipsire de libertate în mod ilegal, act sexual cu minor, corupere sexuală a minorului, tâlhărie, tortură, represiunea nedreaptă, evadarea, nerespectarea regimului materialelor nucleare, incest, infracțiuni contra securității naționale.

În expunerea de motive se arată că grațierea, act de clemență, este una dintre cele mai complexe și interesante instituții de drept penal, iar grațierea colectivă este un atribut care revine Parlamentului. „Grațierea reflectă imperativele umanismului și este determinată de politica penală sau de rațiuni sociale față de anumite categorii de condamnați care nu reprezintă un pericol social ridicat.

În aceeași expunere de motive se mai arată că, potrivit rapoartelor anuale ale unităților din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, capacitatea legală de cazare este cu mult depășită, numărul personalului insuficient, fiind practic dificilă realizarea programelor de reabilitare a comportamentului deținuților, a programelor de reintegrare, a aplicării regimurilor diferențiate în raport cu situația juridică, natura infracțiunii, durata pedepsei.

Inițiatorarea precizează că statisticile arată că 81% dintre cele peste 3.000 de persoane grațiate colectiv în 2002, cel mai recent an în care Parlamentul a făcut un astfel de demers, s-au integrat în societate și nu au mai săvârșit o nouă infracțiune. De asemenea, Anghel precizează că după anul 2000 mai multe state UE au adoptat legi sau decrete care privesc amnistia sau grațierea: Portugalia (2000), Belgia (2002), Italia (2006), Slovacia (2004 și 2012), Cehia (2013), Malta (2013).

Inițiativa a fost înregistrată la Senat, primă Cameră sesizată, pentru dezbatere, pe 13 iunie. Pe 17 iunie proiectul a fost trimis pentru aviz la Consiliul legislativ, cu termen 17 iulie 2014, și pentru punct de vedere la Guvern.

În Parlament mai există un proiect, din decembrie 2013, pe tema grațierii și amnistiei, care a provocat reacții în mediul politic, inclusiv din partea ambasadelor occidentale la București. Acel proiect privind amnistia și grațierea rămâne în dezbatere publică cel puțin până în toamnă, fiind respinsă, recent, solicitarea PNL de a fi introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei pentru respingere. Secretarul Camerei Deputaților Niculae Mircovici a declarat, marți, după ședința Biroului Permanent, că în această sesiune parlamentară nu va intra în dezbaterea Camerei proiectul de lege privind amnistia și grațierea.

Șeful ANP, Claudiu Bejan, a declarat, joi, că s-a dovedit că amnistia și grațierea nu au fost întotdeauna soluții bune, arătând că în state europene, după o grațiere colectivă, multe persoane s-au reîntors în penitenciare și că ar trebui pus accentul pe alternative la încarcerare.