O „insulă magică”, descoperită pe unul dintre sateliții planetei Saturn

Sonda spațială Cassini a fotografiat acea „insulă” cu ocazia unei survolări a satelitului Titan pe 10 iulie 2013, însă formațiunea nu a mai putut fi detectată cu ocazia următoarelor survoluri.

Insula a fost văzută în Ligeia Mare, una dintre mările de metan și etan de la polul nordic al lui Titan.

Aisberguri, valuri și bule de gaz care se ridică de pe fundul mării reprezintă posibile explicații pentru acest fenomen, afirmă oamenii de știință.

Studiul, realizat de o echipă internațională, a fost publicat în revista Nature Geoscience.

Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn, are multe puncte în comun cu Terra, precum o atmosferă densă și un ciclu al anotimpurilor. Vânturile și ploile modelează suprafața satelitului, formând râuri, mări, dune și țărmuri.

Munții și dunele de pe Titan sunt alcătuite din gheață, nu din roci și nisip ca pe Terra, iar hidrocarburile lichide de pe acest satelit joacă multe dintre rolurile pe care le are apa pe planeta noastră.

Mările și lacurile din regiunile polare de pe Titan sunt constituite de metan și etan. Acestea sunt gaze pe Terra, dar, datorită temperaturii medii de -180 de grade Celsius de pe acel satelit, ele există acolo în stare lichidă.

Insula a fost văzută în fotografiile făcute de sonda Cassini pe 10 iulie 2013. Formațiunea nu apărea însă în fotografiile care prezentau Ligeia Mare realizate cu ocazia precedentelor trei survolări ale satelitului Titan.

La următoarea survolare a lui Titan, pe 26 iulie, formațiunea „dispăruse”, și nu a mai fost văzută nici cu ocazia altor două survolări ulterioare.

„«Insula magică» este un termen colocvial pe care îl folosim pentru a ne referi la acea formațiune. Însă nu credem că ar fi o insulă propriu-zisă”, a declarat Jason Hofgartner, profesor la Universitatea Cornell din New York, coordonatorul studiului.

Formațiunea a apărut și a dispărut mult prea repede pentru a fi o insulă vulcanică, iar cercetătorii au la dispoziție doar câteva explicații posibile.

Jason Hofgartner a explicat: „Avem patru ipoteze care par să fie egal acceptate. În nicio ordine specifică, acestea sunt: valuri, bule gazoase care se ridică la suprafață, corpuri solide plutitoare și solide în suspensie”.

Titan are un ciclu de anotimpuri întins pe durata a 30 de ani, iar specialiștii se așteaptă ca regiunea nordică a satelitului să devină mult mai dinamică în perioada următoare, întrucât Titan se apropie de solstițiul său de vară, ce va avea loc în mai 2017.