Faptele de arme ale lui Șova. A promis 1.800 km de autostrăzi, dar contractul Comarnic-Brașov nu e semnat, iar cel cu Bechtel de negăsit

Dan Șova a fost numit ministru al Transporturilor după ieșirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.

La o lună de la preluarea mandatului, Șova a abordat cu cifre, date, planuri și variante de finanțare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcția de autostrăzi – , capitol unde România nu a reușit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.

Potrivit informațiilor anunțate de Șova la acel moment, România va avea o rețea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri față de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.
În ultimii doi ani au fost inaugurați 242 kilometri, anul trecut fiind finalizați 116 kilometri.

Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet „de vreo șase luni”. În noiembrie, Șova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, și că nu are informații dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

Proiectul autostrăzii Brașov-Borș, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 și început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro și datorii de 50 milioane de euro.

Pe de altă parte, Șova nu a reușit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai așteptate autostrăzi, respectiv Comarnic – Brașov.

Premierul Victor Ponta și Dan Șova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanții asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câștigat licitația pentru construcția acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov, prilej cu care cele două părți au semnat un memorandum de înțelegere.
Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Brașov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcție urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

La sfârșitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunța că acordul pentru construcția autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, așa cum se anunțase inițial, amânarea termenului fiind un lucru „eminamente pozitiv” întrucât statul a reușit să obțină angajamentul ferm din partea BEI, BERD și Băncii Mondiale pentru susținerea proiectului.
CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Șova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operațională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.

Pagina de internet a instituției care răspunde de facto de CNADNR, denumită în prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public – Privat și Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro, afișează de ceva vreme mesajul „Webpage Under Construction”.
În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitații pentru studii de fezabilitate necesare construcției a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

Totodată, CNADNR a scos la licitație în acest interval construcția tronsonului Ogra – Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac – Arad și al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Borș.
În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea și execuția loturilor 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș – Turda, constructorii italieni și austrieci selectați urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.
Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Șova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordonate.
Șova a înlocuit în intervalul mai – iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi București sau Tarom.

Ministerul comunica la începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea MEDIAFAX, că pe perioada mandatului lui Șova la conducerea instituției au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă și ROMATSA.
Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanței corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.
Demiterile Consiliilor de Administrație ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi București și Tarom au fost impuse de „chestiuni de legalitate, imperative”, iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniția selecția noilor manageri privați.

El a precizat că în cazul Aeroporturi București și CFR Marfă, AGA a respins situațiile financiare pentru anul trecut, iar consecința legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA.
În cazul CFR Marfă, DNA a fost sesizată și pentru licitația de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preț foarte apropiat față de competitorii de la GFR, înscriși în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri.

La Tarom, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, potrivit prevederilor legale, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Șova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.
Șova ceruse anterior FMI scoaterea unor entități din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanțatorului extern a fost negativ.

Alte subiecte care așteaptă răspuns în instanță sunt legate atât de destinația hotelurilor Societății Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvență, Șova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât și de scrisoarea de garanție de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor anunțând că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituția este în culpă sau decizia băncii este nelegală.

În scurtul mandat la conducerea Ministerului Transporturilor, Șova a criticat în mod repetat presa, dar a fost mai activ în relația cu mass-media față de predecesorul său, utilizând în anumite momente chiar blogul personal pentru a transmite anunțuri, comentarii sau informații detaliate legate de anumite proiecte. În prezent, site-ul său, www.dansova.ro, nu poate fi accesat.
Șova este doctor în drept, membru PSD din 2003 și senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei „Șova și Asociații”.