Judecătorii Curții Constituționale au decis joi că formularea „aceeași funcție” din articolul 25, alineatul 2, din Legea ANI, folosită în contextul interdicției de 3 ani de a mai ocupa o funcție eligibilă, atunci când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese, se referă la toate funcțiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o la momentul verdictului respectiv.
Funcțiile eligibile, definite în articolul 1 al legii ANI, privesc toate funcțiile în care o persoană este votată și variază de la cea de parlamentar sau europarlamentar, la primar sau consilier local. Practic, toate persoanele care au obligația, prin natura funcției, să depună declarație de avere și de interese, se circumscriu acestei prevederi. Astfel, interdicția de a mai ocupa o funcție eligibilă, timp de 3 ani de la stabilirea unui verdict definitiv de incompatibilitate sau conflict de interese, se extinde asupra tuturor celorlalte funcții eligibile prevăzute de lege.
Decizia CCR este o decizie de interpretare a legii și ar urma să se aplice și cazurilor deja definitivate, precum cele ale europarlamentarului independent Mircea Diaconu, senatorului PNL Akos Mora sau deputatului PDL Ștefan Bucur Stoica.
Sesizarea CCR a fost făcută de deputatul PNL Steluța Cătăniciu, fost consilier local la Cluj, ea însăși găsită în conflict de interese de ANI la vremea respectivă, după ce a acordat asistență juridică unei firme aflate în litigiu cu municipalitatea. Curtea i-a admis parțial sesizarea de neconstituționalitate a legii ANI, însă a decis în defavoarea sa: conform deciziei, Cătănici nu poate ocupa funcția de deputat, aflându-se sub interdicția celor 3 ani la funcții eligibile.
Decizia ANI a fost contestată de deputatul PNL la Curtea de Apel Cluj, care în 30 decembrie 2013 a respins acțiunea. Sentința nu este însă definitivă și a fost contestată de Steluța Cătăniciu la instanța supremă.
Surse din CCR au explicat pentru gândul că aplicarea legii ANI trebuie făcută în lumina interpretării date de CCR, însă că asta depinde exclusiv de cei care aplică legea, exemplele recente arătând că acest lucru este deficitar sau că se găsesc noi soluții legislative pentru a ocoli legile deja existente.