Președintele Colegiului Medicilor a pierdut definitiv procesul cu ANI privind conflictul de interese

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins recursul formulat de Vasile Astărăstoae împotriva deciziei din 22 mai 2013 a Curții de Apel Pitești, unde președintele CMR ceruse anularea raportului Agenției Naționale de Integritate privind conflictul de interese.

„Modificaă sentința recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Astărăastoae Vasile privind Raportul de evaluare nr.128018/G/II/14.12.2011, ca inadmisibilă. Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate”, se arată în minuta deciziei irevocabile a instanței supreme, din 3 iulie.

Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța, în decembrie 2011, că Vasile Astărăstoae ar fi fost în conflict de interese și ar fi comis abuz în serviciu când a semnat contractele de muncă și de prestări servicii între el și Institutul de Medicină Legală Iași și Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, instituții pe care le conducea, precum și cu fiica sa, Daniela Astărăstoae, în cadrul derulării mai multor proiecte cu finanțare europeană. Cei doi ar fi obținut astfel 204.759 de lei.

ANI preciza că Vasile Astărăstoae a fost numit rector pentru perioada 2008 – 2012, fiind implicit și ordonator principal de credite al UMF Iași. Din 1 mai 2010, Vasile Astărăstoae a participat, în baza a patru contracte de muncă, respectiv de prestări servicii, la impementarea a trei proiecte cu finanțare europeană, atât în calitate de reprezentat legal al UMF Iași, instituție publică parteneră în proiect, cât și în calitate de salariat.

Vasile Astărăstoae a contestat, în ianuarie 2012, raportul de evaluare al ANI, iar dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Iași până în 22 februarie 2013, când cauza a fost mutată, la cererea acestuia, la Curtea de Apel Pitești.

În 22 mai 2013, Curtea de Apel Pitești a respins cererea lui Vasile Astărăstoae de anulare a hotărârii ANI din decembrie 2011. Decizia a fost contestată la instanța supremă, care în 3 iulie a dat o decizie irevocabilă în acest dosar.

Potrivit Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit, joi, că sintagma „aceeași funcție” folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese se referă la toate funcțiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. Astfel, interdicția de a ocupa o funcție eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese.

Vasile Astărăstoae a fost reclamat de Agenția Națională de Integritate la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru conflict de interese și abuz în serviciu contra intereselor publice.

În aprilie, Parchetul instanței supreme l-a trimis în judecată pe Vasile Astărăstoae, pentru conflict de interese, iar dosarul se judecă din 9 mai la Judecătoria Iași.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat în proiectul european „Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate și expertizei psihiatrice medico-legale” câștigat și implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iași, al cărui director era la vremea respectivă.

„În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă și de prestări servicii cu sine însuși, semnând atât la rubrica angajatorului, cât și cea a angajatului”, declara procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Anchetatorii susțin că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar exista un contract de prestări servicii încheiat de prof. dr. Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML și persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. În rechizitoriu este precizată și existența unui contract individual de muncă în care, având funcția de manager de proiect, ar fi primit, lunar, 9.087 de lei. Valoarea integrală a proiectului a fost, conform procurorilor, 8,7 milioane de lei.

Tot în rechizitoriu se precizează că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieșeni, acesta explicând că IML era ordonator secundar de credite atunci când au fost încheiate cele două contracte. El a mai susținut în fața procurorilor că funcțiile i-au fost propuse de Consiliul de Administrație al IML. Procurorii au precizat însă că la nivelul instituției nu exista decât un Consiliu Consultativ, care nu ar avea putere decizională.

În același rechizitoriu se arată că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în patru contracte în cadrul unor proiecte organizate de către UMF Iași, însă în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de către directorul administrativ Daniela Druguș, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.

Vasile Astărăstoae mai este judecat, alături de alte 18 persoane, în dosarul privind trucarea licitației pentru platforma de e-learning a universității ieșene, proiect realizat din fonduri europene cu 6,4 milioane de lei. Procesul în care cele 19 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA se judecă la Tribunalul Suceava.