Anunțul Guvernului pentru turiștii care merg pe litoralul românesc, după alerta de contaminare cu virusul hepatic A din zona Bulgariei

Mihnea Costoiu a precizat că a cerut să fie realizat un raport cu privire la situația apelor marine din România, precum și efectuarea de verificări cu privire la existența unor riscuri similare în zona litoralului Mării Negre, după ce autoritățile de resort din Bulgaria au semnalat un posibil risc cu privire la sănătatea persoanelor aflate pe litoral.

„Pentru moment, datele științifice cuprinse în analizele periodice arată că nu există niciun risc pentru sănătatea publică a turiștilor aflați pe litoral. Cu toate acestea, vom efectua verificări suplimentare, ale căror concluzii vor fi comunicate publicului în cel mai scurt timp”, a spus ministrul delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică.

Calitatea apelor de îmbăiere din România se află permanent în atenția autorităților, fiind obiectul unor analize bilunare efectuate de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină, în colaborare cu Direcția Județeană de Sănătate Publică Constanța și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral.

Cele mai recente rapoarte nu indică existența vreunui pericol public sau a unei contaminări a litoralului românesc, a precizat Costoiu.

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din Constanța au anunțat, vineri, că probele recoltate până în prezent din apele Mării Negre, pe teritoriul litoralului românesc, sunt în conformitate cu legislatia în vigoare, iar calitatea apei este „excelentă”.

„DSP Constanța a început monitorizarea calității apei de îmbăiere în acest sezon pe litoral din data de 15 mai. Până în prezent, toate probele recoltate s-au încadrat în valoarea de referință a standardului, în conformitate cu legislația europeană și românească în vigoare”, au arătat reprezentanții DSP Constanța, într-un comunicat de presă.

Conform ultimului raport întocmit de specialiștii DSP Constanța pentru perioada 23 – 27 iunie, calitatea apei de mare în zona Mangalia, care cuprinde stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai și Vama Veche, este „excelentă”.

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică mai spun că, în urma unei solicitări a Ministerului Sănătății făcute ca urmare a alertei privind posibila contaminare a apei mării cu virusul hepatic A în zona litoralului bulgăresc, a fost suplimentată recoltarea de probe de apă de mare în zona limitrofă frontierei cu Bulgaria. Astfel, o echipă de inspectori sanitari a mers pentru a recolta probe din ape mării în zonele Vama Veche, 2 Mai, Mangalia și Saturn, rezultatele urmând să fie prezentate după analizarea acestora.

De asemenea, conform sursei citate, din datele înregistrate la Serviciul de internări al Spitalului de Boli Infecțioase Constanța, în ultimile cinci zile nu s-au înregistrat cazuri de suspiciune de hepatită de tip A la turiști sau localnici din zona litoralului românesc.

Într-un comunicat de presă transmis vineri dimineață, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informa cetățenii români care intenționează să călătorească în Bulgaria sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre că, potrivit informațiilor publicate de specialiștii bulgari în hepatologie, în urma inundațiilor provocate de ploile puternice care au afectat Portul Varna și unele stațiuni bulgărești la Marea Neagră există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

„Inspecția Regională de Sănătate Varna a comunicat, la 3 iulie 2014, că, urmare a unor analize ale apei de mare din zona «Plaja ofițerilor- Varna», s-a constatat un rezultat nefavorabil al indicatorilor de analiză microbiologică «Escherichia coli» și «enterococi intestinali». Specialiștii recomandă turiștilor să nu consume midii crude, să utilizeze dușul după băile în mare, să respecte cu strictețe regulile igienico-sanitare și, pentru siguranță, cei care își petrec vacanța pe litoralul bulgăresc în acest an să se vaccineze împotriva hepatitei A”, au precizat reprezentanții MAE.

Ministerul bulgar al Sănătății a anunțat că, până în prezent, doar la efectuarea analizei probelor de apă marină dintr-o zonă de îmbăiere – Plaja Ofițerească din orașul Varna – s-a constatat depășirea normelor admisibile, probele din zonele învecinate neindicând abateri de la cerințele obligatorii.

Sursa citată a precizat că în această zonă de îmbăiere s-au constatat probleme legate de calitatea apei pentru îmbăiere și cu alte prilejuri, în anii anteriori, cauza principală fiind constituită de „intrarea în cartierul din zona de îmbăiere a așa numitului Kanal Șokarov, care adună apele pluviale dintr-o anumită parte a orașului Varna și zonelor de vile din jurul orașului, foarte probabil și din cauza racordării ilegale a unor canalizări care conțin reziduuri organice”. Problema a fost ridicată în mai multe rânduri în atenția instituțiilor la nivel regional și municipal din orașul Varna, de care depinde rezolvarea acestei probleme.

Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat pentru MEDIAFAX că virusul hepatitic A se distruge în apa cu salinitare ridicată.

„Dar virusul nu plutește singur, pentru că dacă ar fi singur s-ar distruge. El este închistat în dejecții umane, de aceea distrugerea este mai dificilă”, a explicat Adrian Streinu Cercel.

Cele mai sigure măsuri pentru prevenirea hepatitei A sunt respectarea normelor elementare de igienă personală și alimentară – spălarea mâinilor cu apă și săpun, a legumelor și a fructelor, evitarea consumului de apă din surse neautorizate – și vaccinarea, a mai spus Streinu Cercel.

Cea mai bună metodă de apărare împotriva hepatitei A este vaccinarea. Peste 99% dintre persoanele vaccinate dezvoltă imunitate împotriva acestui virus hepatic.

Hepatita A este o boală infecțioasă a ficatului cauzată de un virus transmis prin ingerarea de alimente și apă contaminate, care, spre deosebire de virușii hepatici B și C, nu provoacă o infecție cronică a ficatului.

Virusul hepatic A are o perioada de incubație între 15 și 45 de zile. Simptomele inițiale ale bolii sunt oboseală, stare de slăbiciune, anorexie, greață, vărsături, dureri abdominale și, uneori, febră urmată de dureri de cap, erupții cutanate și diaree. După una-două săptămâni de la debutul bolii, poate apărea și icterul.

Potrivit specialiștilor, nu există tratament specific pentru hepatita A. Sunt recomandate, totuși, odihna, consumul mare de lichide și evitarea alcoolului.