Un tânăr cercetător din Cluj a inventat ambalajul antimicrobian natural

Premiul i-a fost acordat clujeanului Dan Vodnar pentru vizibilitate internațională în ceea ce privește munca sa. Una dintre invențiile premiate ale tânărului, care este cercetător la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USMAV) din Cluj, este ambalajul cu acțiune antimicrobiană, potrivit Agerpres.

Dan Vodnar se ocupă cu obținerea de polimeri din substanțe naturale, de mai mulți ani. În timpul doctoratului, el a studiat posibilitatea obținerii de bioplastic (PLA) din acid lactic.

Foto: Ziarul de Cluj

‘Am făcut pixuri cu acest bioplastic, care se pot degrada în natură, în compost, undeva la cinci săptămâni, spre deosebire de pixurile convenționale care se degradează în 200 de ani. 90 la sută din el este biodegradabil. 10 la sută reprezintă pasta. Apoi am lucrat într-un proiect european pe ideea aceasta a ambalajelor inteligente și am încercat să găsesc o soluție la problema aceasta a mâncărurilor ‘ready to eat’, care sunt ușor de consumat la birou, dar sunt ușor de contaminat. Listeria monocytogenes este una dintre bacteriile care pot să producă toxiinfecții. În SUA, există studii care arată că undeva la 15 la sută din decesele cauzate de toxiinfecție alimentară sunt produse de această listeria’, a spus Vodnar.

Ambalajul antimicrobian este format din polimeri naturali extrași din carapacea melcilor și din alge și are înglobat în el biomolecule din ceai verde, busuioc, mentă sau alte feluri de plante. Dan Vodnar a făcut apoi cercetări minuțioase asupra efectelor de inhibiție pe care ambalajul le are asupra cărnii contaminate cu listeria.

‘Contaminarea cărnii se poate face strict la suprafață, ea nu poate veni din interior și este o contaminare ulterioară procesului de gătire. Sigur, producătorii adaugă multe E-uri din categoria conservanților care au și activitate antimicrobiană. Dar întrebarea mea a fost de ce să adaugi conservanți într-o cantitate atât de mare într-un produs când organismul tău nu are nevoie de ele’, a spus Dan Vodnar, citat de Agerpres.

Ambalajul antimicrobian ar proteja astfel produsele, mai ales pe cele din carne, de contaminare cu listeria și ar fi o soluție care ar permite evitarea ingerării de conservanți de către consumator.

Cercetătorul a inventat și niște etichete antimicrobiene pentru fructe și legume. Ele sunt lipite ca niște abțibilduri și, atunci când produsul se introduce sub jetul de apă, se dezintegrează și îl curăță.

‘Pe suprafața fructelor și legumelor pe care le consumăm cu coajă există mucegaiuri și drojdii. Eticheta este tot un biopolimer, o altă matrice decât la ambalaj, dar tot natural. El reduce cantitatea de microorganism de pe suprafața fructelor și legumelor pe care le consumăm cu coajă’, a spus Dan Vodnar.

El lucrează acum, împreună cu studenții săi, la ideea unui ambalaj care să îmbrace tot fructul sau leguma, mai ales pentru cele care se comercializează și fără coajă sau care stau foarte mult în galantar.

‘Fructele se deshidratează foarte repede, se zbârcesc. Cu acest polimer închidem toți porii, astfel încât apa să nu mai iasă din fruct, să nu se mai zbârcească, dar nici nu se mai strică atât de repede. Și în afară de asta, mărește posibilitatea de depozitare cu o perioadă destul de lungă și fructul se menține sănătos’, a spus Vodnar.

Până în prezent, firme din SUA și din Germania s-au arătat interesate de oportunitatea producerii ambalajelor antimicrobiene inventate de cercetătorul clujean, însă decizia de a investi în acesta reprezintă un proces îndelungat, deoarece ar fi necesară modificarea liniilor de producție. O altă greutate în ‘vinderea’ pe piață a ideii ambalajului antimicrobian este aceea că nu are cine să se ocupe de marketing.

‘Eu mă ocup de cercetare, nu am timp și nici nu mă pricep să merg să stau de vorbă cu producători sau cu persoane care se ocupă de supermarketuri. Dacă ar fi cineva care să se ocupe de zona aceasta de marketing ar fi mult mai bine’, a precizat Vodnar.

Premiul ‘Danubius Award’ (n.r. creat în 2011 de către Ministerul Federal Austriac pentru Știință și Cercetare (BMWF), în colaborare cu Institutul regiunii danubiene și a Europei Centrale, cu intenția de a premia personalități cu rezultate științifice remarcabile din zona danubiană) se acordă în fiecare an cercetătorilor cu rezultate deosebite din acele țări care fac parte din Strategia UE pentru regiunea Dunării, respectiv Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Muntenegru, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, România și Ucraina. Fiecare țară desemnează, cu ajutorul unui juriu internațional, un singur cercetător, pentru a fi premiat.

Pentru că anul acesta s-a decis și instituirea unui premiu pentru tinerii cercetători, aceștia au primit din partea Germaniei ocazia de a vizita acele institute științifice care li se par interesante pentru munca lor, în care apoi, dacă doresc, pot să se angajeze, notează Agerpres.