Kelemen Hunor pleacă din Guvernul lui Victor Ponta. Ce face UDMR

Kelemen Hunor va demisiona din funcția de ministru al Culturii și din cea de vicepremier, însă UDMR va rămâne la guvernare, au decis, vineri, liderii Uniunii, întruniți în ședința Consiliului Permanent, care este în desfășurare, au declarat pentru Gândul surse participante. Funcțiile vor fi păstrate de Uniune, a anunțat la scurt timp premierul Victor Ponta.

Disputa guvernamentală care l-a implicat direct pe Kelemen Hunor a apărut după ce Guvernul s-a alăturat, printr-o poziție a Ministerului de Externe, Comisiei Europne într-un proces privind o inițiativă cetățenească susținută de UDMR.

În ședința de la Cluj-Napoca au existat două abordări. Dacă Kelemen Hunor ar fi fost dispus să cedeze posturile ministeriale pentru întărirea poziției sale în interiorul formațiunii, senatorul Verestoy Attila, unul dinre reprezentanții gărzii vechi în Uniune, i-a transmis de dimineață liderului UDMR că poate să își dea demisia din funcția sa de ministru dacă își dorește, dar că formațiunea ar trebui să rămână la guvernare, iar disputa să fie tranșată printr-o dezbatere parlamentară pe tema inițiativei cetățenești privind protecția minorităților naționale – Minority SafePack. Soluția lui Verestoy a fost cea agreată, fiind susținută și de primarii formațiuni, deloc dispuși să renunțe la resurse.

Cu un pronostic favorabil coaliției a venit încă de ieri și președintele Traian Băsescu: „UDMR nu va ieși de la guvernare, le știu tradiția și modul cum gândesc”, a comentat Băsescu la Digi 24.

Kelemen confirmă demisia sa și planul lui Ponta

La finalul ședinței de la Cluj-Napoca, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat retragerea sa din Guvern care se va concretiza „în zilele următoare”, dar și rămânerea formațiunii alături de Victor Ponta. Ieșirea sa, a explicat el public, a fost o concluzie încă de la discuțiile prelininare de miercuri de la Guvern, când Victor Ponta i-a propus mutarea disputei de la Palatul Victoria la Parlament.

„Am ajuns încă de miercuri la o soluție, la un compromis care din punctul meu de vedere este un pas important pentru a purta un dialog constructiv pe acest subiect. E un subiect în care nu se poate stabili poziția statului român de un singur minister și am propus o dezbatere în Comisia pentru drepturile omului și în Comisia de Politică Externă, cu invitarea experților, pentru a stabili, dacă este cazuri și poziția României. Până atunci, România nu va înainta alte documente către Curtea De la Luxemburg. Nu se retrage din proces, dar nu va dezvolta poziția. Salut poziția prim-ministrului și consider că arată o deschidere”, a încercat să dea Kelemen propunerii lui Ponta o aură favorabilă și UDMR.

Președintele Uniunii a admis, în schimb, că discuțiile de la Cluj-Napoca au fost departe de a duce rapid la această concluzie anunțată după patru ore. „Azi am avut o discuție lungă și părerile erau împărțite. Cunoscând acest compromis adoptat de premierul Victor Ponta și subsemnatul, UDMR rămâne în coaliția de guvernare și eu o să îmi dau demisia din funcția de ministru al Culturii și de vicepremier, fiindcă nu pot să fiu și în Guvern și parte în proces”, a arătat acesta.

Inițiativa Minority SafePack, care a declanșat de mai bine de o lună tensiuni în Guvern între PSD și UDMR, a fost lansată la nivel european la ideea lui Kelemen Hunor în 2012 și respinsă de Comisa Europeană în 2013. UDMR s-a adresat instanței de la Luxemburg și, pe 2 iunie 2014, România a intervenit de partea Comisiei. „Am avut mai multe discuții cu premierul, cu PSD. După o lună în care nu am ajuns la o soluție concretă a apărut dezbaterea și în mass-media”, l-a contrazis Kelemen Hunor pe Victor Ponta care a susținut public că intervenția României s-a făcut cu mult înainte de intrarea UDMR la guvernare.

„Inițiativa ne-a aparținut nouă din anul 2011. În februarie 2011 am luat o decizie că vom iniția o discuție cu colegii din FUEN și vom propune o inițiativă din 2012 și 2013 în funcție de cum vor evolua lucrurile. În 2011, aprilie, am luat o primă discuție și s-a luat decizia că vom face această inițiativă împreună. În 2012, ianuarie, am stabilit cine vor fi cei 7 inițiatori, am pregătit această inițiativă și am solicitat o reglementare mai clară privind minoritățile în mai multe domenii: limbă, educație și cultură media, sprijin pentru comunități din partea statelor. E un lucru corect, firesc și normal care nu lezează în niciuhn fel institutul statului român. Chiar e un lucru benefic și pentru comunitățile românești din statele membre”, a detaliat Kelemen Hunor motivul pentru care a insistat pe acest subiect în Guvern.

Liderul UDMR, deranjat că a fost ignorat în coaliție. Ponta, de partea lui Corlățean

Înaintea Consiliului de astăzi, premierul Victor Ponta și vicepremierul Kelemen Hunor au avut miercuri două întâlniri pe această temă, la Palatul Victoria, inclusiv în prezența ministrului Titus Corlățean. Cu Victor Ponta de partea poziției MAE și cu Kelemen Hunor nemulțumit că nu a fost consultat măcar înaintea oficializării intervenției României în procesul de la Luxemburg, ambele discuții au rămas însă fără rezultat.

Mai mult, poziția MAE a fost întărită ieri și de președintele Traian Băsescu, aliat al Guvernului pe această temă și rezervat în privința șanselor ca UDMR să plece din colaliție.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a explicat că respingerea inițiativei cetățenești de către CE a ținut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competențele naționale ale statelor membre. „Decizia de respingere fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. România susține poziția principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competențe atribuite în baza dispozițiilor tratatelor fundamentale”, arăta Corlățean.

La rândul său, premierul Victor Ponta a spus că atunci când e vorba despre chestiuni din coaliția de guvernare se poate negocia aproape orice, dar când este vorba despre chestiuni de stat, „asta nu se poate negocia chiar dacă, nu știu, cade Guvernul”.

Kelemen se pregătește de candidatura la prezidențiale

Dacă public Kelemen Hunor și-a motivat intenția de a demisiona cu argumentul că nu poat și și vicepremier, deci la vârful Guvernului, nici în proces la Luxemburg împotriva acestuia, în ședința Consiliului Permanent i s-a rezervat și un alt rol, încă neoficializat.

Liderul UDMR va fi, ca și în 2009, candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale, anunțul oficial urmând să fie făcut săptămâna viitoare.

Rezultatul votului de astăzi pentru rămânerea UDMR la guvernare arată însă că poziția sa în interiorul Uniunii nu este cea mai puternică, în ciuda depășirii momentului critic din mai în care Uniunea s-a confruntat cu riscul serios de a nu mai intra în Parlamentul European.

Pro și contra ieșirii de la guvernare

Înaintea ședinței de astăzi, părerile au fost împărțite, iar semnalele politice din cele mai diverse.

Liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Mate Andras, spunea că nu știe cum va vota la Consiliul Permanent, așteptând să vadă informarea lui Kelemen Hunor după discuțiile cu Victor Ponta. „Vreau să văd rezultatul discuțiilor și apoi voi vota în cunoștință de cauză”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Mate Andras.

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, spunea, la rândul său, că nu este încă decis cum va vota, însă semnalul era favorabil poziției lui Kelemen Hunor. „Vreau să văd exact ce s-a întâmplat. Inițiativa cetățenească nu se referea doar la maghiari și nu înțeleg de ce acest proiect a fost atacat de Guvernul României și MAE, deși nicio altă țară care a sprijit inițiativa nu a făcut un demers similar. Noi avem niște principii la care nu putem renunța. Se poate trăi și în afara guvernării, nu e un capăt de țară”, afirma Vakar.

Aleșii locali de pe altă parte s-au declarat deschis împotriva retragerii de la guvernare care le-ar fi adus avantaje de imagine, dar le-ar fi tăiat din resurse. „Un lucru este cert: m-am consultat cu colegii și voi vota în Consiliul Permanent pentru rămânerea UDMR la guvernare. Vom vedea, însă, ce va ieși la vot. Fiecare va avea dreptul la o părere, dar eu voi reprezenta părerea aleșilor locali. Curentul majoritar al celor care fac munca de jos este să rămânem la guvernare”, a spus Poka Andrei, președintele Consiliului Regional al Primarilor și Consilierilor UDMR din Ardealul de Centru,

Primarul din Carei, Kovacs Jeno, a declarat, la rândul său, că liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a fost pus într-o situație ingrată în acest caz al inițiativei cetățenești, contestate de Guvernul din care el face parte, însă formațiunea n-ar trebui totuși să se retragă din Guvern. „Kelemen Hunor este și vicepreședinte FUEN, organism care a sprijinit inițiativa cetățeanească privind minoritățile, și vice-premier. Eu, ca primar, aș fi de acord, totuși, să nu ieșim de la guvernare, și mă gândesc că nu știu ce am putea să le explicăm alegătorilor dacă am ieși de la guvernare”, a spus Kovacs.

Cea mai puternică voce a fost însă cea a lui Verestoy Attila, senatorul fiind ferm de părere că UDMR trebuie să rămână în Guvern. „Decizia președintelui UDMR este o decizie personală, nu angrenează UDMR. UDMR va lua o decizie astăzi. Eu consider că problemele noastre pot fi rezolvate printr-un dialog, printr-o căutare a consensului și printr-o colaborare și, dacă există posibilitatea, prin participare la coaliție. Asta este deviza mea, pe asta pornesc, pe asta o reprezint”, a spus acesta.

Întrebat dacă militează pentru a rămâne la guvernare și dacă acest lucru ar însemna o demisie a lui Kelemen Hunor din Guvern, Verestoy Attila a răspuns: „Nu contest că poate să aibă acest drept. Asta nu implică automat o ieșire a UDMR (din Guvern – n.r.), pentru că pierdem tocmai platforma pe care noi vrem să rezolvăm această problemă”. (Vasile Măgrădean – Mediafax)