Ce a promis și ce a făcut, în realitate, Guvernul Ponta în 2014. MARILE PROBLEME din bugetul României

Executivul trebuie să reîmpartă în această lună banii de la buget. Economiștii anticipează o a cincea rectificare negativă operată de guvernele Ponta din cauza nerealizării țintelor de colectare. Din execuția de până acum reiese că acest eșec pe partea de venituri bugetare a fost compensat prin reduceri masive ale cheltuielilor destinate investițiilor publice.

Măsura prioritară pe care Guvernul trebuie să o acomodeze la rectificarea bugetară ce va fi aprobată, cel mai probabil, la finele lunii, după concediile miniștrilor, este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Aceasta ar urma să fie compensată în ultimele luni din 2014 de încasările suplimentare din taxa pe stâlp, potrivit calculelor din expunerea de motive a legii care s-a blocat pe masa președintelui Traian Băsescu.

Cu toate că Ministerul Finanțelor Publice (MFP) nu a publicat încă execuția bugetară aferentă lunii iunie, care indică modul în care s-au realizat veniturile și cheltuielile în prima jumătate a anului, dar și dacă acestea au corespuns programului, din cifrele publicate până acum reiese că executivul nu și-a atins țintele pe care le-a trasat pentru acest an, ținte pe care a fost fundamentat bugetul. O nerealizare a veniturilor poate atrage după sine o reducere a cheltuielilor sau o majorare a unor taxe, scenariul din urmă fiind însă exclus de ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu.

În tabelul de mai jos figurează unele dintre capitolele la care Guvernul a avut probleme în primele trei luni. Pe partea de venituri, un grad de realizare sub cel din program s-a înregistrat la TVA și la fonduri europene, acestea fiind compensate prin sacrificarea investițiilor.

Sursă: MFP

Rectificare negativă

Chiar dacă reducerea CAS va intra în vigoare anul viitor, Guvernul trebuie să-i convingă pe reprezentanții FMI de sustenabilitatea măsurii. Ei ar trebui să fie prezenți și la discuțiile privind rectificarea bugetară, însă surse citate de Mediafax au precizat că partenerii internaționali ar putea să revină în România doar la discuțiile pe buget din toamnă, după ce luna trecută au plecat de la București fără un raport de evaluare din cauza unor neînțelegeri pe tema reducerii CAS.

Economiștii sunt de părere că rectificarea din august va fi cel mai probabil una negativă, mai exact, veniturile bugetare vor fi ajustate în jos din cauza colectării foarte slabe din ultima perioadă. Mai mult, eforturile de reducere a evaziunii par a fi avut rezultate foarte slabe, cel puțin anul trecut, Consiliul Fiscal estimând că aceasta a ajuns anul trecut la 16% din PIB, de la 13,8% în 2012.

„Este mai mult o certitudine că discutăm de o rectificare negativă. Discutăm de o nerealizare a veniturilor și de circa două miliarde la partea de fonduri europene”, a declarat pentru gândul Ionuț Dumitru.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că ar fi de preferat ca Guvernul să aibă pe mână cât mai puțini bani de cheltuit, având în vedere risipa și corupția din România.

„Este posibil să vedem o astfel de rectificare (negativă n.r.), strict din considerente contabile, nu reformiste (de strategie politică). De fapt, de la începutul anului vedem că cheltuielile bugetare sunt ținute în frâu. Nu cred că > banii pentru investiții. Din contră, cred că dacă guvernul > mai puțin face un lucru folositor societății. La gradul de risipă și corupție din România (suntem pe penultimul loc în UE) ultimul lucru care ne mai trebuie este ca Guvernul să cheltuie mai mult”, a spus Glăvan pentru gândul.

Ultimele patru rectificări bugetare au fost negative

Anul trecut, Guvernul a operat două rectificări ale bugetului, ambele negative. Prima, din vară, a dus la scăderea veniturilor cu peste 2,2 miliarde de lei, iar deficitul a fost majorat de la 2,1% din PIB la 2,3%.

La cea de-a doua rectificare, din octombrie, veniturile au fost reduse cu 3,4 miliarde de lei și cheltuielile cu 2,2 miliarde de lei, ținta de deficit fiind majorată la 15,9 miliarde de lei, respectiv 2,5% din PIB.

În 2012, rectificarea de la jumătatea anului a dus la diminuarea veniturilor bugetului cu 0,4% din PIB, iar a cheltuielilor cu 0,2% , în timp ce bugetele asigurărilor sociale au fost majorate cu circa 370 milioane lei. În urma celei de-a doua rectificare, veniturile bugetului de stat au fost cu peste un miliard de lei mai mic, prin scăderi la TV și la sumele primite de la UE în contul plăților efectuate.

Investițiile, „țapul ispășitor” pentru colectarea slabă

Anul acesta, investițiile au fost principalele cheltuieli sacrificate pentru a compensa slaba încasare la buget.

Guvernul a alocat cheltuieli totale de 231,2 miliarde de lei în 2014, ehivalentul a 35,1% din PIB. În raportul privind bugetul pe 2014 se prevăd totodată investiții în valoare de 39,7 miliarde de lei, în creștere cu 9,9% față de anul trecut.

Din execuția pe primele cinci luni ale anului reiese însă că executivul nu și-a atins țintele la capitolul investiții.

Astfel, în perioada ianuarie-mai, cheltuielile de capital au fost de 2,3 miliarde de lei, cu 37,9% mai puțin decât în 2013, când acestea au însumat 6,1 miliarde de lei.

Dacă la aceste cheltuieli se mai adaugă și sursele de finanțare externă, suma ajunge la 7,5 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puțin decât în anul anterior.

În trei luni, Guvernul a tăiat 1 miliard de euro de la investiții

În primul trimestru din acest an, încasările la bugetul de stat au fost de 51,5 miliarde de lei, cu 2,7 miliarde de lei mai puțin decât cele din program. Practic, Guvernul a colectat doar 94,6% din ceea ce și-a propus.

Pe de altă parte, cheltuielile statului au fost mai reduse decât cele din program cu 6,2 miliarde de lei, gradul de realizare a cheltuielilor fiind în primul trimestru de 89%. Din acești bani, peste 4,4 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro au fost tăiați de la investiții. Acest lucru a făcut posibil ca deficitul din primele trei luni ale anului a fost de 0,1% din PIB, față de estimarea din program, de 0,7% din PIB.

Transferurile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost de numai 1,6 miliarde de lei în primele trei luni ale anului, față de 4,8 miliarde, estimarea din program. Guvernul a realizat astfel 33,5% din ținta propusă pentru primul trimestru.

Totodată, cheltuielile de capital au fost realizate în proporție de 61,6%, executivul făcând o „economie” de 1,2 miliarde de lei la acest capitol.

Acest decalaj față de program, de 4,4 miliarde de euro bani tăiați de la investiții, nu a fost recuperat nici în următoare două luni, când suma alocată pentru cheltuieli de capital și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile a crescut cu 3,9 miliarde de lei.

Încasările din fonduri europene nu au fost nici ele la nivelul așteptărilor. Astfel, în primele trei luni, sumele primite de la UE în contul plăților efectuate au fost de 878 de milioane de lei, respectiv 37% din ținta de 2,3 miliarde de lei, țintă care nu a fost atinsă nici două luni mai târziu. În mai, plățile efectuate de Comisie au urcat la 2,1 miliarde de lei, potrivit datelor Finanțelor.

Reducerea CAS

În contextul în care executivul a ales să echilibreze finanțele publice, afectate de o slabă colectare a veniturilor la buget, cauzată parțial și de restructurarea Fiscului, prin reducerea banilor pentru investiții, economiștii sunt sceptici în legătură cu impactul pe care îl va avea reducerea CAS.

Cu toate că o reducere a fiscalității este apreciată ca fiind o măsură pozitivă, de stimulare a economiei, aceasta trebuie însoțită de o reformă a cheltuielilor publice, cu atât mai mult într-un an electoral, spune Bogdan Glăvan.

„Reducerea fiscalității fără raționalizarea cheltuielilor publice naște întotdeauna suspiciunea că asistăm la o politică populistă nesustenabilă pe termen lung. Concret, în prezent, veniturile bugetare nu țin pasul cu creșterea prognozată (atât a colectării impozitelor cât și a PIB), din contră, statul adună din impozit pe venit sau din TVA o sumă mai mică în termeni reali (corectată cu inflația) decât anul trecut. Se impune deci ca guvernul să vină cu propuneri de reformă și pe partea de cheltuieli bugetare”, a declarat el.

CAS va scădea de la 1 octombrie, încasările la buget urmând să scadă cu circa 850 de milioane de lei în acest an, potrivit calculelor Finanțelor.

Consiliul Fiscal apreciază însă că măsura ar putea crea un derapaj major al finanțelor publice în 2015, dacă nu sunt identificate măsuri compensatorii de amploare. Instituția apreciază că o reducere graduală a contribuțiilor sociale ar fi de preferat deoarece scăderea încasărilor ar putea fi acoperită mai ușor cu ajutorul unui plan multi-anual.

Cum a împărțit Guvernul banii în 2014

Anul acesta, Guvernul și-a propus o creștere a finanțării programelor de investiții la nivelul autorităților locale, de la 14,6 miliarde lei în 2013 la 18,4 miliarde lei în 2014, respectiv o creștere de 26%, reiese din raportul privind buget bugetul.

În 2014 s-au alocat suma de 1,7 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale și de 368,3 milioane de lei pentru finanțarea drumurilor județene și comunale.

Tot de la bugetul de stat s-au alocat sub formă de subvenții 7,1 miliarde de lei. Acești bani au fost destinați susținerii derulării proiectelor finanțate din fonduri rambursabile (FEN) postaderare implementate la nivelul autorităților locale (2,7 miliarde de lei), finanțării drepturilor acordate persoanelor cu handicap (2,1 miliarde de lei), finanțării investițiilor din Programul Național de Dezvoltare Locală (1,5 miliarde de lei), acordării ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri (124,4 milioane de lei), retehnologizării centralelor tehnice și electrice de termoficare (35 de milioane de lei) și finanțării programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor (15,6 milioane de lei).