DNA cere din nou arestarea lui Ilie Carabulea. De ce este acuzat omul de afaceri din Sibiu

Carabulea, judecat alături de Dan Radu Rușanu și Constantin Mârzac în dosarul „Carpatica”, a mai fost arestat preventiv, tot la propunerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

Potrivit DNA, noua propunere de arestare preventivă a fost formulată ca urmare a faptului că, în intervalul 24 iunie – 5 iulie, Ilie Carabulea a încălcat „în mod repetat” obligațiile impuse de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) odată cu înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

ICCJ i-a interzis atunci omului de afaceri să părăsească imobilul în care locuiește fără permisiunea judecătorului de Cameră preliminară și a instanței Curții de Apel București. În plus, el nu avea voie să comunice cu ceilalți inculpați și cu martorii din dosar.

Potrivit anchetatorilor, Ilie Carabulea nu a respectat aceste condiții, luând legătura prin mijloace de comunicare electronice, dar și prin intermediul unei alte persoane, cu inculpații SC Carpatica Asig SA (prin reprezentanții legali) și Ana-Ina Crudu și cu mai mulți martori din dosar.

„Totodată, începând cu data de 25 iunie, inculpatul Carabulea Ilie a instalat un sistem de monitorizare la domiciliul acestuia, conectat la serverul SC Carpatica Asig SA, prin intermediul căruia are acces online la imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în sediul SC Carpatica Asig SA și, implicit la activitatea desfășurată de inculpați și martori”, conform reprezentanților DNA.

Potrivit unor surse judiciare, Carabulea a trimis la secretariatul societății Atlasib, în intervalul de timp cât a fost arestat la domiciliu, mai multe documete, între care un „Raport privind dosarele de daună avizat în data de 27.06.2014, după unitățile instrumentare”, „Situația rezervelor pentru dosarele de daună avizate în perioada 01.06.2014-27.06.2014 după unitățile instrumentare” și „Carpatica raportare 23.06.2014 – 30.06.2014”.

Sursele citate au precizat că niciunile dintre aceste documente nu era semnat sau ștampilat, însă faptul că Ilie Carabulea este destinatarul acestor hârtii a fost confirmat în fața procurorilor anticorupție de mai mulți martori, care au fost audiați.

Propunerea procurorilor de înlocuirea a arestului la domiciliu cu arestul preventiv va fi luată în discuție, vineri, de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București (CAB).

Pe de altă parte, miercuri, la insanța supremă, Ilie Carabulea a cerut permisiunea de a părăsi teritoriul județului Sibiu. Solicitarea a fost adresată după ce Curtea de Apel București a decis ca el să fie cercetat sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi județul menționat. Hotărârea nu a fost definitivă astfel încât a fost contestată de Carabulea, dar și de DNA. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează, astfel să stabilească, definitiv, dacă admite contestația procurorilor și Ilie Carabulea rămâne în arest la domiciliu sau dacă admite cererea omului de afaceri, el urmând să fie cercetat sub control judiciar.

„Eu am 32 de societăți comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcționează de 24 de ani. Aceste societăți comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăți comerciale au sediul societății în altă zonă decât în județul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialități controlului judiciar și asupra celorlalte județe din țară. În restul de județe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism”, a explicat Carabulea, miercuri, la ieșirea de la instanța supremă.

Cererea a fost formulată miercuri, cu prilejul judecării contestației procurorilor anticorupție împotriva deciziei CAB prin care s-a înlocuit arestul la domiciliu cu controlul judiciar în cazul lui Dan Radu Rușanu, Constantin Mârzac și Ilie Carabulea.

În cazul lui Rușanu, CAB a stabilit ca el să fie cercetat sub control judiciar, el neavând voie să părăsească țara, în timp ce Mârzac nu are voie să părăsească teritoriul județului Ilfov.

Rușanu, Carabulea și Mîrzac au fost inițial în arest preventiv, măsura fiind înlocuită ulterior cu arestul la domiciliu.

În dosarul „Carpatica”, procurorii anticorupție i-au trimis în judecată, în 24 aprilie, pe fostul președinte al ASF Dan Radu Rușanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea și pe Marian Mârzac, fost membru al Consiliului ASF.

Ilie Carabulea, proprietar al firmelor SC Atlassib SRL și SC Transcar SRL, societăți prin intermediul cărora deținea și controla în mod indirect societatea de asigurări Carpatica Asig SA, a fost trimis în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență, dare de mită, folosirea în orice mod de informații ce nu sunt destinate publicității în scopul obținerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la uz de fals, potrivit DNA.

Marian Mârzac, fost director general al SC Carpatica Asig SA, la data faptelor membru neexecutiv în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, a fost deferit justiției pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită, trafic de influență, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit și instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice, care a avut ca urmare obținerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit.

Dan Radu Rușanu, la data faptelor președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, este judecat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor, aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată, folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite.

În același dosar au mai fost trimiși în judecată, în stare de libertate, Radu Mustățea – la data faptelor membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, iar ulterior și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Elena Rusu – membru în conducerea SC Carpatica Asig SA, Ina Ana Crudu – fost director general la SC Carpatica Asig SA, soția fostului ministru de Finanțe Daniel Chițoiu, Laura Elena Chițoiu – fost director al Direcției Avizări din ASF, Ioan Opriș – expert tehnic auto în cadrul Biroului de expertize locale de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ioan Dacian Vinereanu – persoană din anturajul lui Mustățea, Georgel Călin – fost secretar general al ASF, Corneliu Silviu Modlveanu – fost vicepreședinte al ASF, conducătorul Sectorului Asigurări și cumnatul lui Adrian Năstase, avocatul Dan Odobescu, suspendat de drept din Baroul București și proprietar al unei societăți de asigurări.

Totodată, procurorii au trimis în judecată și societatea Carpatica Asig SA, pentru cumpărare de influență și dare de mită.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că în anul 2012, SC Carpatica Asig SA, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11 milioane de euro.

Începând din mai 2013, Carabulea, Mustățea și Mîrzac „au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale SC Carpatica Asig SA”, potrivit procurorilor.

„Carabulea Ilie (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcție la SC Carpatica Asig SA în perioada 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF. Din poziția de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecția SC Carpatica Asig SA și pentru a evita suspendarea autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România, până la remedierea deficiențelor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Potrivit anchetatorilor, ca intermediar în relația dintre Carabulea și Mîrzac a fost desemnat Radu Mustățea, membru în consiliul de administrație al SC Carpatica Asig SA, acesta având rolul de a comunica „rezultatele demersurilor infracționale ale lui Mîrzac Marian, precum și informații confidențiale obținute de la acesta din urmă”.

Gruparea ar fi fost sprijinită, potrivit procurorilor, de Radu Dan Rușanu, de alte persoane din conducerea ASF, respectiv Georgel Călin, Laura Chițoiu și Moldoveanu Corneliu Silviu, precum și de Dan Odobescu.

La rândul lor, Ina Crudu, Elena Rusu și Ioan Dacian Vinereanu au aderat sau au sprijinit gruparea infracțională constituită, susțin anchetatorii.