Ceremonia de arborare a steagurilor secuiești în fața fostei cazărmi din Târgu Secuiesc a avut loc sâmbătă seară, în prezența a aproximativ o mie de localnici, fiind prezenți și primarul municipiului, Bokor Tibor, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, consulul Ungariei, Zsigmond Barna Pal, parlamentarul UDMR Fejer Laszlo Odon, precum și primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Cele două steaguri secuiești de mari dimensiuni au fost aduse de către un grup de păstrători de tradiții a husarilor și au fost înălțate pe două catarge de către primarul Bokor Tibor și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, respectiv de reprezentanții locali ai CNS.
De asemenea, înaintea începerii ceremoniei, pe clădirea fostei cazărmi a fost întins un steag secuiesc cu o lungime de 250 de metri, iar participanților le-au fost distribuite 500 de steaguri secuiești de dimensiuni mici.
În discursul susținut cu această ocazie, primarul din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, a subliniat că aceste steaguri au fost rearborate cu scopul de a arăta lumii că secuii trăiesc, muncesc, sărbătoresc, și nu în ultimul rând își apără drepturile.
„Mulțimea prezentă aici are un singur mesaj: noi am fost învățați că lupta pentru drepturile, simbolurile proprii, lupta pentru națiune nu este sarcina altora, ci datoria noastră. Evenimentele ultimelor luni au dovedit că dacă ne lăsăm asupriți și batjocoriți pe tema simbolurilor și valorilor noastre tradiționale, în curând nu vor mai fi suflete care să se identifice ca maghiari sau secui”, a spus edilul, citat de corespondentul MEDIAFAX.
Bokor a mai afirmat că reprezentanții comunității maghiare sunt nevoiți să înalțe steaguri secuiești pentru a arăta lumii că aceste meleaguri le aparțin, că trăiesc, muncesc și gândesc ca secui, el adăugând că secuii le vor înălța ori de câte ori va fi nevoie ca să se facă înțeleși.
Primarul și-a încheiat discursul cu un citat al scriitorului maghiar Wass Albert, condamnat la moarte în contumacie pentru crime de război, printr-o hotărâre din 1946 a Tribunalului Poporului din Cluj: „Cine posedă pământul posedă viitorul, dar pământul poate fi doar aceluia care trăiește cu el, care îi este alături, care aude glasul pământului…a fi maghiar pe pământ ardelenesc înseamnă a fi întotdeauna cu un pas înainte… a fi puțin mai mult în toate privințele…a munci mai mult, a suferi mai mult, a da, a ști, a simți și a gândi cu puțin mai mult…a fi mai isteți, mai flexibili…a se înclina în furtună, precum carpenul din câmpie, a se îndoi la nevoie…dar a nu se lăsa doborât niciodată!”.
Festivitatea s-a încheiat cu cântece și cu intonarea imnului maghiar și a celui secuiesc.
Primarul din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, anunța încă de joi că cele două steaguri secuiești care fuseseră arborate în 15 martie 2013 în centrul orașului, lângă statuia lui Gabor Aron, și care au fost îndepărtate în luna mai vor fi înălțate din nou, dar într-un alt loc, mai exact în fața fostei cazărmi.
A doua zi, prefectul de Covasna, Marius Popica, a declarat că a introdus o cerere la Tribunalul Covasna pentru anularea ca nelegal a avizului semnat de primarul Bokor Tibor, prin care a fost autorizată arborarea celor două steaguri secuiești.
„Este un subiect sensibil, domnul primar știe că este interzis prin lege să arboreze steagul. Eu, ca prefect, nu pot să nu acționez”, spunea prefectul județului.
În luna mai, reprezentanții Primăriei Târgu Secuiesc au îndepărtat steagul secuiesc de pe sediul instituției și alte două steaguri aflate în centrul orașului, lângă statuia lui Gabor Aron, măsura fiind luată în urma unei decizii definitive a Curții de Apel Brașov. Astfel, instanța a dat câștig de cauză Prefecturii Covasna, care solicitase obligarea conducerii Primăriei Târgu Secuiesc să îndepărteze cele trei steaguri secuiești.
Cele două steaguri secuiești mari fuseseră arborate în centrul orașului în 15 martie 2013, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, însă cel de pe sediul Primăriei se afla acolo de mai mulți ani, din perioada mandatului fostului edil Racz Karoly.