Vona Gabor, șeful partidului extremist JOBBIK, este din nou „oaspete de onoare” în România. Cum a fost declarat „indezirabil” și nu prea radicalul maghiar

Parlamentarul ungar Vona Gabor va participa joi, 7 august, la Tabăra de Vară EMI de la Borzonț (Harghita). Aflată la a zecea ediție, tabăra de la Borzonț are un puternic caracter de îndoctrinare naționalist-șovină, fiind organizată în fiecare vară, în luna august, de o asociație maghiară din Transilvania botezată Tineretul Maghiar Ardelean (EMI – Erdely Magyar Ifiak), în colaborare cu organizația de tineret a JOBBIK-ului.

Până anul trecut, inclusiv, organizarea taberei a fost finanțată cu sume consistente și de autoritățile publice locale. În 2013, Consiliul Județean Harghita, condus de udemeristul Borboly Csaba, a acordat o finanțare de 7.500 lei, iar Primăria Joseni, condusă de colegul său de partid Gall Szabolcs, de patru ori mai mult, adică 30.000 de lei, după ce, în 2012, fusese de 50.000 de lei! „Din păcate, anul ăsta nu mai putem să dăm nici un leu, că nu mai avem de unde!”, au declarat cei doi pentru gândul.

„Indezirabil” și nu prea

După incidentele de la Târgu Mureș din 10 martie a.c., patru cetățeni ungari, între care și parlamentarul JOBBIK Szavay Istvan, au primit interdicție de intrare în România pentru o perioadă de un an. Măsura nu i-a fost aplicată însă și lui Vona Gabor, deși, potrivit unui anunț făcut a doua zi de însuși premierul Victor Ponta, liderul JOBBIK era pe punctul de a fi declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României. „Ministerul de Interne a elaborat deja documentația în acest sens”, a declarat premierul Ponta, în replică la o solicitare a președintelui Băsescu ca membrilor și liderilor „partidului extremist JOBBIK” să li se interzică pe termen nelimitat intrarea în România.

„Nu poate fi, și cred că știe toată lumea, interzisă intrarea în România a unor cetățeni europeni care aparțin unui partid, pentru simplul motiv că nu putem să le cerem carnetul de partid la intrarea în țară. Dar putem să interzicem prezența pe teritoriul României a unei persoane și am transmis către președintele României materialul întocmit de Ministerul de Interne legat de activitatea președintelui Jobbik, Vona Gabor și președintele, dacă acum nu mai e susținător al domnului Tokes și al domnului Vona Gabor, dacă i-a reevaluat și îi consideră un pericol pentru România, sunt convins că va acționa în baza sesizării Guvernului”, afirma Victor Ponta în 12 martie.

Potrivit legii în vigoare, Vona Gabor, liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, poate fi declarat indezirabil numai printr-o decizie a instanței, după sesizarea președintelui sau a ministrului de Interne.

Spusele lui Victor Ponta nu au fost confirmate însă, la momentul respectiv, și de purtătoarea de cuvânt a MAI, subcomisarul Monica Dajbog, care a precizat că în privința lui Vona Gabor „nu se pot furniza informații, întrucât pe rolul Ministerului Public se află în curs de implementare o cauză penală”. După cum s-a aflat ulterior, respectivul dosar penal a fost „implementat” la DIICOT, pentru infracțiuni împotriva siguranței naționale a României.

Solicitată să precizeze despre ce infracțiuni este vorba, în ce stadiu sunt cercetările și dacă Vona Gabor are sau nu interdicție de intrare în România, DIICOT ne-a oferit, sub semnătura procuroarei Nicoleta Niculae, următorul răspuns:

„Vă informăm că informațiile solicitate exced cadrului legal prevăzut de Legea 544/2001, potrivit art. 12 litera e) fiind exceptate de la accesul liber informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei. Totodată, conform noului Ghid privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media – adoptat în data de 6 mai 2014 prin Hotărârea nr. 573 a Consiliului Superior al Magistraturii – comunicarea de informații privind stadiul actelor de cercetare reprezentanților mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză și numai după ce suspectului i s-a adus la cunoștință această calitate sau, dacă acest lucru nu este posibil, numai după luarea măsurilor necesare pentru aducerea la cunoștință – art 25 alineatele 1) și 4). De asemenea art. 25 alineat 1) stipulează și că: „Dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicare informații despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă și măsurile dispuse în cauză în vederea identificării făptuitorului sau pentru strângerea probelor, cu excepția situației în care prin transmiterea acestor informații s-ar periclita rezultatul anchetei.”

Alineatul 5 al art. 25 din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media prevede că accesul la categoria de informații menționate la alineatele 1, 2 și 3 poate fi restricționat dacă procurorul de caz apreciază că prin comunicarea acestora se periclitează rezultatul anchetei.

Până la ora publicării acestui material, Ministerul de Interne nu a acordat un punct de vedere, deși a promis că până la ora amiezii, ne va comunica dacă Vona Gabor a fost sau nu declarat persoană indezirabilă, cu interdicție de intrare în România. Purtătoarea de cuvânt a instituției, scms. Monica Dajbog, n-a mai răspuns la telefon.

În aceste condiții, singura concluzie logică este că Vona Gabor poate intra în România, fără restricții și fără teama că ar putea fi deranjat în vreun fel de autoritățile române.