Cadoul candidatului Ponta pentru 19.000 de cântăreți bisericești: o ordonanță de urgență aprobată în secret

Aproape 19.000 de cântăreți bisericești ajunși în situația de a fi scoși de la plățile făcute lunar de Consiliile Județene către biserici au fost incluși din nou în statele de plată ale autoritățile locale, la urgență, după ce au făcut o serie de demersuri către înalții prelați. Deși datează de mai multe luni, ca urmare a unor rapoarte ale Curții de Conturi din 2011 și 2012, care a semnalat ca plăți ilegale sumele transferate bisericilor de la Consiliile Județene pentru salariile cântăreților, problema lor s-a rezolvat cu prioritate la două zile după lansarea oficială a candidaturii la președinție a premierului Victor Ponta.

„Este o chestiune care a fost semnalată acum ceva timp, s-a încercat soluționarea și prin intermediul Ministerului Muncii, nu s-a reușit și în aceste condiții a fost dată această ordonanță de urgență”, a explicat, pentru Gândul, Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, instituța care a inițiat proiectul.

Ordonanță ținută în mapa secretă

Clarificarea situației cântăreților prin încadrarea lor explicită în categoria personalului neclerical, pentru a putea fi plătiți pe mai departe de către Consiliile Județene, s-a făcut, astfel, prin ordonanță de orgență, pe 31 iulie, fără ca proiectul să fie pus în dezbatere publică, așa cum prevede Legea transparenței decizionale, și fără a fi menționat nici pe ordinea de zi, nici în lista actelor normative făcută publică după ședința de Guvern.

Sursa foto: pagina oficială de internet a Guvernului României

Ținută în mapa secretă a miniștrilor, ordonanța a apărut direct în Monitorul Oficial, astăzi, și intră în vigoare din această săptămână.

Sursa foto: Monitorul Oficial nr, 587/ 6 august 2014

Curtea de Conturi considera „ilegală” plata cântăreților de la bugetul CJ

Din explicațiile oferite de Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, „a fost vorba de o clarificare”, așa încât Guvernul nu ar fi avut niciun motiv să nu pună în dezbatere publică proiectul și cu atât mai puțin să omită actul normativ la momentul anunțării rezultatelor ședinției de Guvern.

Concret, ordonanța repune în plata Consiliilor Județene cântăreții bisericești, al căror număr este estimat de Guvern la 19.000, pe care autoritățile locale refuzau să îi mai plătească din bugetele lor după o serie de controale ale Curții de Conturi care au sesizat acest lucru ca fiind ilegal. Mai exact, după ce funcția de cantor a fost inclusă, în Legea salarizării personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii Curții de Conturi au reclamat că plata celor încadrați sub această denumire în biserici nu ar trebui să se mai facă prin Consiliul Județean – care plătește doar personalul neclerical -, ci, eventual, direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, așa cum se întâmplă și în cazul preoților.

Extras din Raportul Curții de Conturi în urma controlului la CJ Covasna din 2011

Extras din Raportul Curții de Conturi în urma controlului la CJ Sibiu din 2012

Secretariatul de Stat pentru Culte, aflat în subordinea directă a prim-ministrului, susține însă că s-a făcut o confuzie, cantor – așa cum apare în legea salarizării – fiind funcția specifică exclusiv Cultului Mozaic, singura pentru care plata se face de la bugetul național. În consecință, s-a operat modificarea și în legislație.

„Este o clarificare. În urma unor controale ale Curții de Conturi, ei au interpretat că funcția de cantor este asimilată personalului clerical, însă această încadrare este specifică doar Cultului Mozaic. Pentru Biserica Ortodoxă, pentru Biserica Greco-Catolică, dar și pentru alte culte, cantorul este de fapt cântărețul și face parte din personal auxiliar, neclerical. S-a creat însă o confuzie pentru că în Ardeal, spre exemplu, se folosește mai mult denumirea de cantor pentru a desemna cântărețul cunoscut cu această denumire în celelalte regiuni și plătit, din 2002, de Consiliul Județean”, spune, Florinel Frunză.

În urma avertisementelor primite din partea Curții de Conturi, mai multe consilii județene au sistat însă plățile către cântăreții bisericești lăsându-i fără salarii.

Impas din 2012, rezolvare în 2014, după candidatură

Situația creată de neclaritatea legislativă este însă cunoscută la nivel guvernamental din 2012, atunci când au apărut primele rapoarte în acest sens. De altfel, directorul din cadrul Secretariatului pentru Culte admite însă că problema nu este una recentă. „Este o chestiune care a fost semnalată acum ceva timp, s-a încercat soluționarea și prin intermediul Ministerului Muncii, nu s-a reușit și în aceste condiții a fost dată această ordonanță de urgență”, spune Florinel Frunză.

Rezolvarea a fost găsită pe 31 iulie 2014, în condițiile în care, potrivit presei locale, mai multe arhiepiscopii din țară au făcut în ultima lună diligențe către autoritățile bisericești superioare și către Guvern.

Fără a avea o evidență clară a numărului de consilii județene care sistaseră plățile, Secretariatul de Stat pentru Culte a grăbit demersurile în Guvern, invocând în nota de fundamentare pe care o pregătise pentru a argumenta necesitatea schimbării nomenclatorului funcțiilor neclericale,faptul că aproape 19.000 de cântăreți erau ca și concediați din această vară: „Vă aducem la cunoștință că începând cu data de 01 iulie 2014, ca urmare a controalelor Curții de Conturi a României prin care s-a constatat că s-au efectuat plăți fără bază legală pentru personalul neclerical încadrat în funcția de cantor, cea mai mare parte a consiliilor județene au sistat integral plățile pentru acordarea sprijinului la salarizarea personalului neclerical încadrat în unitățile de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Astfel, un număr de 18.951 de salariați, reprezentând personalul neclerical al cultelor, nu-și mai primesc drepturile salariale, angajatorilor (cultelor) rămându-le doar soluția concedierii acestora„, se arată în documentul menționat.

Până la această oră, Gândul nu a putut contacta reprezentanții Bisericii Ortodoxe pentru a preciza dacă inițiativa Guvernului a avut la bază o solicitare a acestora.

Marți, 29 iulie 2014, cu două zile înaintea intrării OUG 11-2014 în Guvern, premierul Victor Ponta și-a lansat candidatura la Consiliul Național al PSD de la Craiova cu un mesaj care a inclus promisiunea sprijinului „în continuare” acordat Bisericii.

„Nu cred că un candidat la funcția de președinte al României are vreo problemă dacă nu e ortodox sau nu e de etnie română, dar nu vreau să mă acuze nimeni că sunt român sau ortodox în țara mea. Așa m-am născut, așa o să mor, dar sunt mândru de asta, și trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a adus Ponta în discursul său tema apartenenței la ortodoxie în condițiile în care confesiunea lutherană este dată de cercetările sociologice drept o vulnerabilitate a potențialului său contracandidat, Klaus Iohannis.