Guvernatorul BNR a reluat tema autostrăzii care să treacă munții întrebat de ce creșterea economică din ultimii ani nu se regăsește în buzunarele românilor și de ce cresc discrepanțele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realități diferite.
„Când cineva studiază eonomia are producerea venitului și distribuția. Faptul că România are distribuția mai mult sau mai puțin polarizată, că România se dezvoltă polarizat, în câteva enclave, mai ales în zone în care sunt investișii străine directe, București, Constanța, Craiova, Pitești, câteva zone din Transilvania, ține de altceva decât de un indice agregat care este legat de creșterea economică. Creșterea economică este evidentă și n-o vedem într-o singură cifră, avem creștere de producție industrială, 8-10% creștere de exporturi, dublarea exporturilor în câțiva ani. În aceste cifre vă asigur că n-ai cum să minți, că nu e vorba doar de statistica noastră, e vorba de statistica celuilalt. Deci, când tu exporți, celălalt importă. Dar că este vorba despre un alt tip de creștere economică față de ceea ce eram noi obișnuți, sau cel puțin generația mea, echilibrată, repartizată rațional pe întreg teritoriul țării, este altceva””, a explicat Isărescu.
Oficialul BNR a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condițiile unei Românii foarte enclavate.
„M-a întrebat cineva când văd România în zona euro și i-am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci. N-ai cum să dezvolți alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa ca să vorbim puțin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alții nu se vede, asta este tipologia de creștere economică în care ne situăm, și nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni”, a adăugat Isărescu.
Guvernatorul băncii centrale susține nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din țară nu ar putea face față altfel unui asemenea proces.
„Eu aș vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro și cei de la Las Fierbinți, nu? Vă dați seama că lumea nu se schimbă ușor, se schimbă mai greu. Bucureștiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are și o țară baltică populația. Numai că nu poți să-l desprinzi. Se agață cei de la Las Fierbinți de noi și-l trag în jos”, a afirmat guvernatorul BNR.
Isărescu a adăugat că deși indicatorii macroeconomici arată o situație bună, cu inflație scăzută, deficit mic de cont curent, creștere economică și exporturi, mai sunt încă pași de făcut în direcția reformelor structurale.