Fiica filosofului Lucian Blaga îi scrie lui Victor Ponta: „Sunteți prea tânăr ca să știți că Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis”

Dorli Blaga a făcut publică scrisoarea pe care i-a trimis-o lui Victor Ponta, pentru că este de părere că problema pe care o ridică este de interes național. Din patrimoniul Muzeului Literaturii Române, care va fi mutat în Casa Presei, fac parte manuscrisele lui Blaga, Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol, iar fiica lui Blaga atrage atenția în scrisoarea sa că suportul pe care acestea se află – hârtie – este cel mai perisabil, motiv pentru care este nevoie de condiții moderne de conservare, tocmai pentru că nu pot fi restaurate. 

„Sunteți prea tânăr ca să știți că Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis”, își continuă Dorli Blaga scrisoarea, încercând să aducă astfel încă un argument pentru păstrarea manuscriselor în condiții optime. Aceasta explică, de asemenea, că a donat Muzeului foarte multe cărți valoroase care i-au aparținut tatălui și bunicului ei.   

În ceea de-a doua parte a scrisorii, Dorli Blaga prezintă pe scurt biografia și opera tatălui său, iar la final îi solicită premierului să facă uz de autoritatea pe care o are și să asigure că va fi păstrat în cele mai bune condiții, propunându-i chiar și câteva posibile locații: Noua Bibliotecă Națională, Noua Biblioteca a Academiei Române, Palatul Parlamentului sau BCU Cluj Napoca

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Dorli Blaga a declarat, pentru gândul, că motivul pentru care i s-a adresat direct lui Victor Ponta este că, deocamdată, nu există un ministru al Culturii. „Nu aveam cui să mă adresez, el este șeful Executivului și normal ar fi să ia o măsură. Nu avem un ministru al Culturii și cred că cel propus nu este competent. N-am nimic cu această doamnă de la Oradea, e frumușică, și-a făcut treaba acolo local, dar aici e vorba de înțelegere și de competență”, a spus Dorli Blaga, care a precizat că hârtia trebuie conservată într-un anumit mod. „Eu și prin natura meseriei mele, am lucrat la un institut de documentare, știu ce se întâmplă cu hartia. Tehnica de conservare a hârtiei a progresat în ultimii ani. Manuscrisele se pot scana. Există tendința la nivel mondial să fie scanate manuscrisele”, a mai spus Dorli Blaga.    

Muzeul Literaturii Române va fi mutat la Casa Presei, pentru că imobilul a fost retrocedat proprietarului care a cerut ca acesta să fie eliberat până pe 15 iunie, iar Primăria Capitalei a  decis evacuarea. Ca urmare, Primăria Capitalei a luat măsuri de punere în siguranță a patrimoniului, conform Legii 311/2003 (a muzeelor și colecțiilor), prin promovarea unei hotărâri de Consiliu General de bugetare și finanțare a lucrărilor specifice și pregătire a unor spații adecvate de expunere și conservare.

Redăm scrisoarea fiicei lui Lucian  Blaga integral   

Domnului  VICTOR  PONTA

    Prim-ministru al României

    Subsemnata Dorli Blaga, fiica scriitorului Lucian Blaga, mă adresez Dumneavoastră într-o problemă care privește patrimoniul cultural al României. O fac nu numai în memoria Tatălui meu, ci și în memoria tuturor personalităților culturii române, ale căror MANUSCRISE se află în posesia fostului „Muzeu al literaturii române”, în curs de desființare. Proprietarul care a dobândit prin justiție clădirea [procesul durează de ceva ani, muzeul a fost subordonat fie Ministerului Culturii, fie Primăriei] nu a mai avut răbdare și a inițiat evacuarea.

    Domnule Prim-ministru, alte opere ale culturii se pot restaura, se pot consolida și repara, pot, dacă se vrea, să fie aparate de jafuri. Evident pot fi și furate. Hârtia, ca suport al lucrărilor literare este cel mai PERISABIL suport și trebuie să se asigure condiții moderne de CONSERVARE.

    Într-un comunicat sec în cadrul unui jurnal TVR1 s-a spus: muzeul se închide, conținutul muzeului se împachetează și va fi depus la  „Casa Scânteii”. No comment. Am spus „Casa Scânteii” pentru ca procedeul mi se pare stalinist. Sper că sunteți de acord cu mine.

    M-am consultat cu specialiști care au lucrat la Muzeu. Cel mai important este fondul Blaga, urmat de Sadoveanu, Rebreanu, T. Maiorescu, Slavici, Pillat, Comarnescu, Zarifopol s.a. T. Arghezi este puțin pentru ca Mitzura a păstrat totul la Mărțișor. Pe care de altfel a reușit să îl salveze de intențiile de demolare ale lui Ceaușescu.

    Sunteți prea tânăr ca să știți că Lucian Blaga a murit ca scriitor interzis.

    Am donat în 1980 Muzeului Literaturii biblioteca Tatălui meu. Carte străină achiziționată de el în timpul carierei lui de funcționar al Ministerului de Externe [1926-1939], completată cu o mare parte a bibliotecii bunicului meu, politicianul Coriolan Brediceanu, din Lugoj, Banat [decedat 1908]. Muzeul a catalogat biblioteca. A fost evaluată la prețul de atunci al unui apartament nou construit de patru camere.

    Câteva cuvinte despre Tatăl meu. Născut în 9 mai 1895, comuna Lancram, Sebeș-Alba. Liceul „Andrei Șaguna” Brașov 1906-1914. Facultatea de filozofie, Viena, 1916-1920 când își ia doctoratul. În 1918/19 îi apar primele poezii în revista „Glasul Bucovinei” din Cernăuță. În 1919 îi apar primele cărți: „Poemele luminii” și „Pietre pentru templul meu” care se bucura de mare succes. Se căsătoresțe cu Mama mea, Cornelia Brediceanu, medic stomatolog. În 1926 pleacă amândoi în serviciu diplomatic: Varșovia, Praga, Berna, Viena, Berna, Lisabona. În timpul carierei sale de atașat și consilier de  presă este foarte apreciat de N. Titulescu cu care și colaborează direct [1928-1936].

    În 1937 este ales membru al Academiei Române unde ține celebrul discurs de recepție „Elogiul satului românesc” Acest discurs a fost tradus în occident la sfârșitul anilor 80 în acțiunea de salvare a satelor de dărâmare [de către Ceaușescu].

    Întors în țară este profesor universitar, la catedra de filosofia culturii la Cluj. Ca urmare a Dictatului de la Viena, august 1940, Universitatea se refugiază la Sibiu.

    Nu colaborează cu regimul Antonescu. Demisionează din „Societatea de prietenie romano-germană” și „Astra”. Își editează propria revistă independentă de filosofie „Saeculum” având ca secretar de redacție pe asistentul lui de la catedră, Zevedei Barbu, membru în ilegalitate în PC, arestat împreună cu alți intelectuali de stânga în 1943. În aceași perioadă filosofia lui Blaga este atacată de teoreticieni ai Bisericii ortodoxe.

    Începând de prin 1946 Lucian Blaga este atacat virulent în presa vremii. În 1948 este eliminat din învățământul superior și Academie. Refuză să colaboreze cu noul regim. Cărțile lui sunt scoase din biblioteci și nu este voie să fie citat. Este urmărit de Securitate. I se asigură un post de bibliotecar de unde se pensionează in 1959, redactând și un testament editorial. În anii de interdicție a scris enorm de mult.

    Mă intorc la Muzeu și manuscrise. Dupa moartea Tatălui meu au început încet să apară lucrări postume.

    La începutul anilor 70 am început să editez la Ed. „Minerva” seria de „Opere„ conform Testamentului editorial” al Tatălui meu, în 12 volume, ale căror manuscrise originale au fost predate Muzelui Literaturii.

    Vă solicit deci, domnule Prim-ministru, să faceți uz de autoritatea D-voastră și să salvați de la moarte sigură acest foarte valoros patrimoniu prin transferarea în acea instituție care să asigure CONSERVAREA în cele mai bune condițiuni a acestuia.

    1. Noua Bibliotecă Metropolitană [Națională]

    2. Noua Biblioteca a Academiei Române

    3. Palatul Parlamentului- există spații neamenajate.

    4. Fondul Blaga la BCU-Lucian Blaga, Cluj Napoca.

    Fiind vorba de o problemă de interes național această scrisoare doresc să o fac publică.

    Primiți, vă rog, asigurarea stimei mele,

    Dorli Blaga