Potrivit proiectului de reformă, Senatul nu va mai vota învestirea Guvernului și nu se va mai ocupa de legiferare în domenii rezervate Camerei Deputaților, care devine astfel camera principală a Parlamentului.
Până în prezent, în sistemul italian „perfect bicameral’, cele două camere aveau ponderi identice, votau învestirea Guvernului și toate legile, încetinind astfel adoptarea unor măsuri importante, inclusiv pentru relansarea unei economiii care a replonjat în recesiune în al doilea trimestru al acestui an.
La ora actuală, Senatul este alcătuit din 315 senatori aleși, cărora li se adaugă senatorii pe viață, numiți de președintele Republicii.
Odată ce reforma va fi adoptată, Senatul va fi format din 100 de senatori, dintre care 95 vor fi numiți de cele 20 de regiuni italiene, în timp ce ultimii cinci vor fi numiți de președintele Republicii.
Pentru ca această reformă constituțională să poată intra în vigoare, ea trebuie să fie adoptată în aceiași termeni de două ori de fiecare cameră în cel mult trei luni între fiecare vot, după care va fi supusă unui referendum.
Prin urmare, întregul proces ar urma să dureze aproximativ doi ani.
„Este doar un prim pas, pentru că munca ce ne așteaptă este lungă și delicată, dar este un pas fundamental”, s-a felicitat ministrul pentru Reforme, Maria Elena Boschi, la finalul votului în Senat.
Senatul în noua versiune va putea legifera în domeniul constituțional, va ratifica tratate internaționale și se va pronunța în anumite legi electorale, sau în domeniile familiei și sănătății, în timp ce restul va ține de competența Camerei Deputaților.
Reforma mai prevede abolirea unor provincii și a unui organ constituțional, Consiliul Național al Economiei și Muncii.