Torționarul Ioan Ficior a fost trimis în JUDECATĂ pentru CRIMELE de la Periprava

Ion Ficior este cel care a condus în perioada 1960-1963 lagărul de deținuți politici de la Periprava din Delta Dunării. Pe numele său IICCMER a depus anul trecut o plângere penală pentru genocid care a fost confirmat acum. Parchetul General arată că sub mandatul lui Ficior în penitenciarul de la Periprava au murit 103 deținuți, iar mare parte dintre ei au murit de foame, bătăi sau alte boli.

„S-au finalizat cercetările, iar dosarul lui Ioan Ficioar a fost trimis în instanță”, au declarat surse din cadrul Parchetului General pentru gândul.

Supraviețuitorii lui Ficior au declarat pentru gândul, dar și pentru procurori că la Periprava ar exista o groapă comună. IICCMER a deschis un șantier arheologic în 2013 și a confirmat existența acestei gropi comune. Acum datele IICCMER fac parte din probatoriul dosarului.

Gândul l-a găsit pe Ioan Ficior anul trecut după ce publicul a aflat de Alexandru Vișinescu. Torționarul Ficior este președintele asociației de locatari a unui bloc din zona Gării de Nord. Locuiește într-un apartament de 4 camere și re o pensie de 5.100 de lei.

L-am întâlnit într-o zi de vineri, după ce am publicat profilul torționarului Vișinescu. Cât timp am negociat cu el interviul video, ne-a povestit despre Vișinescu că era arogant. Ficior a relatat și că în anii trecuți toți foștii comandanți de penitenciare comuniste se întâlneau la un fel de bal organizat de Administrația Națională a Penitenciarelor. Ne spune că Vișinescu nu participa la întruniri și că torționarul de la Râmnicu Sărat era cu nasul pe sus încă din anii `50.

Constatările Parchetului General, prin rechizitoriul întocmit de procuroarea Denisa Cristudor, sunt șocante. Parchetul a confirmat în totalitate ancheta IICCMER, dar și testimonialele foștilor deținuți politici.

Iată ce reține Parchetul General în rechizitoriu:

Din declarațiile supraviețuitorilor reiese faptul că sancțiunile se aplicau pentru cele mai mici abateri de la regulile interne: izolarea, bătaia, lipsa hranei pentru mai multe zile consecutive.Conform declarațiilor supraviețuitorilor, deținuții politici erau bătuți chiar și fără să încalce vreo regulă sau vreun ordin. Corecțiile fizice erau parte a programului zilnic și nu se făceau excepții nici măcar în cazul celor inapți de muncă.

Ficior Ioan a pus la punct un adevărat sistem de investigare și sancționare a celor care nu respectau ordinele sale. Așadar, deținuții înfometați, bolnavi și osteniți erau pedepsiți cu bătaia dacă mâncau din recoltă, iar după aplicarea pedepsei erau lăsați să zacă pe o pătură.

În mărturiile supraviețuitorilor, tema lipsei hranei este una recurentă. Foștii deținuți prezintă în detaliu alimentele pe care le primeau și care erau insuficiente. Lipsa hranei adecvate se reflecta în starea de sănătate a deținuților. Documentele aflate în dosarele personale atestă faptul că aceștia sufereau de numeroase afecțiuni și că toate erau agravate de faptul că erau foarte slabi. Deținuții erau anemici și sufereau de mai multe afecțiuni ale sistemului gastro-intestinal, asociate cu o alimentație proastă.

Una dintre afecțiunile cel mai des întâlnite la formațiunea Periprava era enterocolita provocată de consumul apei nepotabile direct din Dunăre. Deținuții care se îmbolnăveau nu primeau medicamente, ci apă caldă cu cloramină care părea să le amelioreze simptomele. Totuși, la un moment dat, inc Ficior Ioan a interzis administrarea acestui „tratament” deținuților sub formă de sancțiune pentru consumarea de porumb crud direct de pe câmp.

În ceea ce privește asistența medicală, aceasta era deficitară, nu răspundea nevoilor variate ale deținuților. Astfel, deținuții se confruntau cu afecțiuni care puteau fi ameliorate prin tratamente adecvate, dacă acest lucru ar fi fost permis de conducerea coloniei, deși. Ficior Ioan era obligat în virtutea legilor în vigoare la acel moment să asigure aceste servicii medicale pentru deținuți, acesta a rămas în pasivitate.

Toate elementele prezentate mai sus au fost elaborate de Ficior Ioan cu ocazia organizării regimului de exterminare a deținuților politici. Luate împreună, privite ca un tot, aceste elemente au dus la anihilarea lentă a deținuților politici.

Marturii din infernul de la Periprava

Peste 40 de deținuți politici, supraviețuitori ai închisorii de la Periprava din Delta Dunării, un adevărat „lagăr de exterminare”, așa cum chiar ei îl numesc, își amintesc perfect de condițiile de detenție și în special de torturile aplicate personal de către comandantul Ion Ficior. Gândul a vorbit cu patru dintre aceștia: Ioan Tranculov, Caius Muțiu, Iosif Corpas și Octavian Bjoza. Din mărturiile acestora reiese același lucru: la Periprava mureau câte doi-trei deținuți pe săptămână, iar cadavrele erau aruncate în adevărate gropi comune. Caius Muțiu, deținut politic din Timișoara, spune că într-o singură iarnă au decedat peste 200 de deținuți. Din declarațiile celor patru am identificat și patru metode tortură aplicată de Ficior: bătea cu pumnii și bocancii în funcție de figura deținutului, bătea cu bastonul în funcție de profesia deținutului, bătea deținuții pentru că mâncau porumb și bătea dacă cei închiși nu-și îndeplineau norma.

Parchetul a audiat peste 30 de supraviețuitori și o parte dintre aceștia au decis să se constituie și parte civilă în dosar. Asta înseamnă că dacă instanța îl va condamna pe Ficior acesta va fi obligat să plătească și daune celor pe care i-a bătut.

„Cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort”

Mokar Ianos: condamnat la 4 ani de închisoare de Tribunalul Timișoara pe motiv că ar fi încercat să treacă frontiera în mod fraudulos.

La Periprava a ajuns în anul 1962 și își amintește că Ficior era comandant. În ceea ce privește regimul de detenție, Mokar amintește despre mâncarea proastă și puțină, pedepsele pe care le primeau „din orice”. Deținuții erau alergați cu calul și bătuți cu parul de către col. r. Ficior și maiorul Moromete.

Locotenentul major Ficior Ioan era cel care aplica sancțiunile cu bătaia deținuților politici, fiind cel care aplica personal loviturile deținuților, uneori crea o zonă cu sergenți din penitenciar înarmați cu bâte, el stătea în mijloc, și bătea câte un deținut politic acesta neavând unde să fugă, în cazul în care acesta încerca să scape era lovit de cordonul de sergenți format în jurul lui. Tot Ficior era cel care aplica sancțiunile pentru nerespectarea normei de muncă.

„Arăt că am văzut cu proprii mei ochi cum erau strânse cadavrele celor care mureau zilnic, aproximativ 5-6 deținuți politici, în special cei distrofici și inapți, în fața corpului de gardă unde fiecare cadavru era înfășurat într-o rogojină de stuf de aproximativ 2 metri fiind legat cu sârmă la cap și la picioare, cadavrul era străpuns cu o bară metalică pentru a se asigura că este mort, după care li se prindea o greutate de beton și erau aruncați în Dunăre fiind cărați cu căruța cu care erau cărate resturile din WC-urile coloniei. În genereal erau aruncați în Dunăre pentru a nu fi scoase la suprafață cadavrele, așa cum s-a întâmplat în cazul defrișării prunilor.”

– sursa: rechizitoriul dosarului lui Ficior Ioan

Dunca Gavrilă: condamnat la 5 ani de muncă silnică. A fost intervievat la data de 10.10.2012.

Declară că a ajuns la Periprava în anul 1958/59, perioadă în care comandant era col. Ficior. Fostul deținut își amintește că a lucrat la stuf din luna decembrie până în luna martie, deși Dunărea era înghețată. Pedepsele pentru neîndeplinirea normei de muncă erau bătaia, micșorarea rației de hrană și izolarea pentru 3 zile. Pedepsele erau aplicate de comandantul Ficior în urma judecății într-o comisie organizată special în acest scop. Decesele din cauza foametei și a bătăilor erau și de 2/3 deținuți pe zi.

„L-am cunoscut personal pe comandantul Ficior Ioan atunci când venea în barăci sau la locul de muncă în control. Pot spune despre acesta că este cel mai mare criminal de pe fața pământului, fără pic de omenie, de bun simț sau milă față de oameni. Personal am fost lovit de numitul Ficior Ioan, de două sau trei ori (cu pumni, picioare sau m-a călcat, dar nu atât de grav). Ne înjura spunându-ne bandiți. Așa se comporta cu toți deținuții. Menționez că am fost ținut de mai multe ori la carceră, legat de mâini și de picioare cu lanțuri, fără hrană 24 de ore. Aceste sancțiuni cu carcera mi-au fost aplicate de către comandant. Comandantul, numitul Ficior Ioan, aproba toate aceste măsuri. Rapoartele cu sancțiunile erau întocmite de către milițieni și aprobate de către comandant sau de către ofițerul politic.Existau foarte multe cazuri de îmbolnăviri, eu chiar îl pot numi „lagărul morții”. Existau multe cazuri de distrofici”, a declarat deținutul politic procurorilor.

Profilul complet al torționarului Ion Ficior

Interviu cu torționarul Ion Ficior, fostul comandant de la Periprava

Mărturii ale supraviețuitorilor din lagărul de la Periprava

Mărturii ale foștilor gardieni ai lagărului condus de Ficior

Reportaj de la Periprava unde s-a deschis un șantier arheolgic pentru identificarea gropilor comune

EXCLUSIV: Mărturii în premieră ale actorului MITICĂ POPESCU, deținut politic pentru „trădare” în lagărul călăului Ficior: „Foamea era îngrozitoare. Mâncai cel mai bine când visai”