„Un stat independent al kurzilor ar destabiliza și mai mult regiunea și va conduce la apariția unor noi tensiuni, posibil cu statul vecin irakian”, a declarat ministrul social-democrat într-un interviu pentru cotidianul Bild.
El și-a exprimat totodată speranța „că vom reuși să păstrăm integritatea teritorială a Irakului”.
Kurdistanul este o regiune autonomă în Irak, iar combatanții kurzi reprezintă în prezent singura piedică în calea înaintării jihadiștilor din cadrul grupării teroriste Statul Islamic (SI) în țară. Președintele regiunii Masoud Barzani reclamă occidentalilor livrări de armament greu în cadrul acestei rezistențe.
Revenind dintr-o vizită pe care a efectuat-o sâmbătă în regiune, Frank-Walter Steinmeier a apreciat că „formarea unui nou guvern la Bagdad sub conducerea noului premier al-Abadi (…) este, poate, ultima șansă a unității statului irakian”.
Steinmeier l-a catalogat sâmbătă pe Haidar al-Abadi drept „o mică lumină de speranță” pentru țară, în cursul întâlnirii oficiale cu acesta.
Al-Abadi a fost nominalizat la funcție după retragerea predecesorului său, Nuri al-Maliki. După ce a deținut puterea timp de opt ani, acest șiit este foarte contestat în Irak, din cauza politicii autoritariste față de minoritatea sunnită irakiană.
Irakul așteaptă de-acum formarea unui guvern de uniune națională de către noul premier al-Abadi.
Pe de altă parte, președintele Regiunii Autonome irakiene Kurdistan Masoud Barzani a cerut duminică aliaților săi, „inclusiv Germaniei”, „arme puternice” pentru combatanții kurzi care luptă împotriva jihadiștilor din cadrul SI.
„Așteptăm arme puternice nu doar din partea Statelor Unite, ci și de la ceilalți prieteni ai noștri și aliați, inclusiv de la Germania”, a declarat liderul kurzilor din Irak într-un interviu pentru cotidianul Bild.
„Ne confruntăm toți cu o cotitură în istoria războiului împotriva terorismului. Cel care vrea să protejeze Europa de terorism trebuie să înceapă să apere Kurdistanul și să lupte împotriva SI”, a declarat el pentru cel mai citit ziar din Europa.
Barzani a repetat că nu dorește trimiterea de trupe pe teren de către comunitatea internațională, ci „doar suficient armament pentru a lupta împotriva SI”.
El a apreciat totodată că o „strategie globală” este necesară pentru a „tăia resursele financiare” ale SI și a împiedica gruparea „să continue să facă recrutări”.
Dezbaterea asupra unei eventuale livrări de armament Irakului este foarte puternică în Germania, care este reticentă, în mod tradițional, față de acest tip de vânzări, din cauza trecutului ei militarist.
În plus, aproximativ 74% dintre germani se opun acestui lucru, potrivit unui sondaj Emnid publicat de Bild.
Însă, în urma ofensivei fulgerătoare a jihadiștilor în Irak, la începutul lui iunie, liniile directoare politice au început să evolueze. Interdicția vânzării de armament în zone de conflict, decretată în urmă cu 14 ani de către coaliția social-democrați/Verzi de la acea vreme, nu mai întrunește consensul, iar fiecare partid important are argumente pro și contra.
„Nu ne putem uita cum fanatici înarmați până în dinți omoară mii de oameni nevinovați, ai căror apărători nu au armament eficient să-i protejeze”, și-a exprimat indignarea duminică ministrul social-democrat al Economiei Sigmar Gabriel, într-un interviu acordat săptămânalului Der Spiegel.
Este vorba despre o „dilemă”, a repetat numărul doi în Guvern, dar, „până la urmă, nu putem să stăm fără să facem nimic în timp ce sub ochii noștri au loc genocide”, a avertizat el.
Anumiți conservatori se arată și ei pregătiți să spargă tabuul, în caz de nevoie.
„Responsabilitatea implică să iei în calcul și împiedicarea răului”, a declarat pentru Der Spiegel Julia Klöckner, numărul doi în ierarhia CDU, partidul cancelarului Angela Merkel.