„Unii, mândri că sunt români și că nu pricep mare lucru din tenis, vor zice că e ghinion, deochi, blestem. Că pe lângă arabul Nouni are și portugheza Alves ceva cu Simona: ca la Paris, arbitrul de scaun i-a refuzat un punct important, în finalul meciului, dictând rejucarea după ce computerul a arătat pe tușă mingea Simonei strigată afară de arbitrul de linie.
Ar fi mare păcat să gândească și Simona așa. Mariana Alves avea dreptate: strigarea out! s-a produs exact când Sharapova lovea mingea, stopându-i execuția.
Iar „ghinionul”… Simona nu a pierdut meciul în ultimele două ghemuri, l-a pierdut în cele nu mai puțin de 8 break-uri pe care i le-a făcut Sharapova. Îmi vine să zic că dacă ar fi servit numai rusoaica, Simona câștiga meciul.
Spuneam după Wimbledon că pentru a ajunge nr. 1, campioana noastră mai are de lucrat la tehnică: serviciu, scurtă, voleu. Sau, poate să urmeze filosofia lui Björn Borg, care spunea că, dacă are o armă puternică, forehandul în speță, nu va insista pe antrenarea celorlalte lovituri, și-o va întări cât de mult se poate pe aceea.
Asta i-a reușit Simonei: arma ei de bază, jocul de contre de pe fundul terenului a ajuns acum la un nivel fabulos. A câștigat 80% dintre duelurile de acest fel cu Sharapova, arătând o flexibilitate și precizie în regim de mare viteză care a făcut-o pe comentatoarea americană să exclame: „She is female Djokovic!”. A scos un număr impresionant de mingi „din fundul grădinii”, lăsând-o pe agresiva Sharapova fără grai.
În rest, n-a făcut nicio scurtă și niciun voleu, practic nu s-a apropiat de fileu. Iar când a…. CITIȚI CONTINUAREA AICI