Klaus Iohannis și-a început ieri campania pentru prezidențiale în fața a 1000 de liberali și democrați din București și Ilfov. Ceva mai ofensiv, Iohannis a încercat un prim atac la Victor Ponta, pe care l-a acuzat că nu știe să conducă România, țară intrată acum în recesiune tehnică. În weekend, primarul Sibiului a participat la o reuniune alături de câteva sute de sași, majoritatea dintre ei plecați din anii ’90 în Germania. gândul a încercat să afle de la aceștia cum văd candidatura unui minoritar german la președinția României și ce șanse îi dau lui Iohannis. În urmă cu câteva săptămâni, un reporter gândul făcuse același experiment în fieful lui Victor Ponta, din Craiova. I-am întrebat atunci pe votanții lui Victor Ponta ce părere au despre candidatul lor și cum văd candidatura unui etnic german la președinția României. „Una e să te nască mă-ta în altă țară, alta e să vii aici și iei cetățenie”, ne-a răspuns atunci unul dintre ei. Mai multe aici.
La reuniunea de la Criț, Brașov, am întâlnit-o pe Tanti Sofia, care a evaluat rapid situația electorală. „Dacă sunt mai mulți ardeleni, atunci votează. Dar dacă votează mai mulți olteni sau moldoveni, atunci nu”, răspunde Tanti Sofia, într-o română perfectă, atunci când o întrebi de posibilitatea ca românii, majoritari într-o țară în care a trăit 70 de ani, să voteze președinte un „neamț”, pe Klaus Iohannis , etnic german, primar al Sibiului.
Interlocutoarea îl știe pe Iohannis, prezent sâmbătă dimineață în Criț, la inaugurarea casei parohiale din localitate: „L-am cunoscut, a fost și în Germania”, povestește „Fischen Tante”, așa cum este alintată Sofia de toți sașii pe care îi aduce acasă, în Crițul natal odată pe an. Știe de planurile primarului, că vrea să fie președinte, a auzit de asta în Germania.
Cum ar putea câștiga Iohannis. Rețeta lui Martini Johann
La fel a auzit și Johann Martini, de fel din Criț, dar stabilit din ”90 în Germania, la Tubingen. „Unde-i un centru important universitar de Medicină”, spune cu mândrie bărbatul. Nu vrea să fie părtinitor și, precum Solomon, sasul în vârstă de 82 de ani își cântărește bine cuvintele: „Nu știu, nu pot să-mi dau seama deloc”, spune când e întrebat de șansele lui Johannis de a obține voturile românilor.
„Mai sunt sași și acolo (n.r. la Sibiu). Dar nu cred. Nu pot să bag mâna în foc. Dacă el s-a purtat și a știut , a cunoscut, a făcut ceva bun…”, enumeră Johann Martini calitățile cu care un aspirant la șefia țării ar putea ajunge la inima votanților.
„Ce a făcut Michael Schmidt aici? A făcut bine”, își găsește singur răspunsul la propria întrebare domnul Martini. Măsoară cu privirea-i albastră casa parohială din Criț, unde a venit la inaugurare, refăcută din temelii cu bani privați, de Fundația Michael Schmidt.
Schmidt-ul de care e mulțumit Johann Martini este tot un sas, din zonă, plecat și el în Germania cu ai lui, dar care s-a întors în România să lucreze. Și să ajute cu fonduri comunitatea săsească de aici.
„Poate a făcut și el ceva bine. Poate, poate că nu. Eu nu știu ce a făcut el la Sibiu”, spune Martini făcând trecerea la primarul din Sibiu. „Din vorbe…Vorbe se aud și-n Germania. Se aude și-n Germania că e ăsta, Fabrihtius (n.r. Dr. Bernd Fabrihtius, președinte al Federației Mondiale a Sașilor și Membru în Bundestag). Vine din Agnita – de acolo se trage – și e în Germania. Și acolo e om mare”.
Ce să învețe sașii plecați din România de la Klaus Iohannis
Bernd Fabrihtius a fost și el la Criț, la redeschiderea casei parohiale – Casa Kraus – din localitate. La fel cum a fost și Günter Krings, Secretar de Stat în Ministerul german de Interne și membru în Bundestag. Cu o zi înainte acesta a vizitat Sibiul, iar sașilor strânși la Criț, la eveniment, le-a spus să învețe de la Klaus Iohannis – ce înseamnă „să fii minoritate și cetățean european în același timp”.
„Dorim o Europă liberă și stabilă”, a spus secretarul de Stat, Gunter Krings, sub al cărui patronaj se desfășoară anul acesta Săptămâna Haferland, cel mai mare eveniment cultural din România, dedicat promovării tradițiilor și regiunii săsești.
„Există o legătură între Germania și Ardeal prin oamenii care au venit aici, a spus oficialul – meșteșugari, agricultori. Un alt capitol care a creat legături între Germania și Ardeal este al Doilea Război Mondial, unde comunitatea germană din România a fost pe nedrept considerată vinovată de crime. Poate ne simțim responsabili de viitorul acestei țări. Această soartă dură a întărit comunitatea săsească din România. Din această cauză este foarte important pentru noi să susținem comunitatea germană din România. Prin Ministerul german de Interne și împreună cu colegii din Ministerul Afacerilor Externe din 1992 încoace am trimis peste 100 de milioane de euro„, a spus oficialul.
„Însă mai importanți decât banii sunt oamenii de la fața locului, care lucrează și sunt activi. Dorim o Europă liberă și stabilă. Cei mai în vârstă dintre dumneavoastră nu au trăit vremuri de libertate și stabilitate și încercăm împreună să creăm o Europă mai bună pentru prezent și viitor. Învățați de la primarul Sibiului Klaus Iohannis ce înseamnă să fii o minoritate și cetățean european în același timp”, a mai spus Gunter Krings.
Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale la președinție
Klaus Iohannis este candidatul alianței PNL – PDL la alegerile prezidențiale, el fiind desemnat în această calitate de conducerile celor două partide pe 11 august. Principalul său contracandidat în competiția pentru Palatul Cotroceni este premierul Victor Ponta, care se bucură de sprijinul Alianței PSD – PC – UNPR.
Luni dimineață, Iohannis și-a lansat candidatura în fața activului de partid. În fața unei săli de aproximativ o mie de liberali și democrați liberali din București și Ilfov, prezidențiabilul ACL a încercat să mobilizeze activul de partid pentru bătălia prezidențială din toamnă prin atacurile lansate la adresa premierului Ponta și a Guvernului pe care acesta îl conduce.
Mai multe despre acest subiect, puteți citi AICI.