Ce altceva i-ar fi putut îndemna pe oameni să dea unei ape repezi de munte numele de Frumoasa, dacă nu priveliștile minunate pe care le străbate în calea ei? Valea Frumoasei, nemurită de Sadoveanu – care, dându-i acest nume, se referă totuși la râul Sebeș -, este și azi același ținut plin de vrajă. Deși mașinile au înlocuit de mult căruțele, caii și asinii, iar de-a lungul râului, amenajări hidroenergetice ne ancorează mintea în prezentul tehnologiilor moderne, sensibilitatea oamenilor, mult mai puțin schimbată, vibrează încă la frumusețea peisajelor acestei sălbatice văi carpatine.
Râul izvorăște de sub culmea Cindrel-Frumoasa, purtându-și numele de poveste – Frumoasa -, pe primii vreo 22 km, până la confluența cu Sălanele, un mic afluent de pe stânga sa, unde s-a construit un baraj – finalizat în 1979 -, în spatele căruia s-a adunat un lac de acumulare: Oașa. (Mai departe, în aval, de la Oașa și până la vărsarea în Mureș, râul poartă numele de Sebeș.)
Lacul Oașa și Vârful lui Pătru Foto: Saturnian (CC BY-SA 3.0)
Dar, în ciuda construcțiilor hidrotehnice moderne, Valea Frumoasei încă amintește de sălbatica spledoare care i-a inspirat lui Mihail Sadoveanu descrieri de o neasemuită forță poetică:
„În cea mai mare parte a cursului ei […], râpile împădurite ale muntelui se urcă oblu spre cer. […] Volbura apei tună între codri. Au trebuit sute de mii de ani puhoiului să spargă stânca și s-o lucreze cu bătaia-i nedomolită…”
Cândva drum al păstorilor ce-și urcau turmele spre înălțimi, Valea Frumoasei e azi mai puțin a ciobanilor și mai mult a turiștilor, mai ales că pe aici trece și una dintre șoselele cele mai spectaculoase – chiar cea mai grozavă, spun unii – din România, celebra Transalpina (DN 67C), care merge peste coama barajului de la Oașa, acolo unde Valea Frumoasei devine Valea Sebeșului, la granița dintre județele Alba și Sibiu.
Lacul Oașa Foto: Țetcu Mircea Rareș (CC BY-SA 3.0)
Mai jos de Oașa, râul – devenit Sebeș – trece în județul Alba trece prin câteva așezări ce merită câte o oprire, măcar pentru o vizită scurtă: Șugag, Căpâlna (unde se găsesc ruinele cetății dacice Căpâlna, sec II î.e.n. – 106 e.n., înscrisă pe lista patrimoniului mondial UNESCO), Petrești (azi parte a municipiului Sebeș; localitatea a dat numele unei culturi neolitice, al cărei specific îl constituie o celebră ceramică pictată: cultura Petrești); Lancrăm (locul nașterii lui Lucian Blaga, unde amintirea lui este păstrată de o serie de monumente: Casa Memorială Lucian Blaga, mormântul poetului, statuia care-l reprezintă) și, desigur, orașul Sebeș, în apropierea căruia se găsește spectaculoasa rezervație Râpa Roșie.
Deși azi prea rar auzim, precum Sadoveanu, „deasupra, în apa lină a cerului, țipătul pajurei”, mărețele tablouri descrise de el – „păduri după păduri, și iarăși păduri nesfârșite; […] piscuri cu pete de omăt. Munți, râpi, codri, goluri …”, încă se mai înșiră de-a lungul râului năvalnic, îmbinându-se cu priveliștile vechilor așezări, pentru a alcătui, în ciuda multelor deceniilor scurse și a schimbărilor petrecute, un drum la fel de îmbietor acum ca și în 1938, când marele scriitor a publicat „Valea Frumoasei”.
Proiectul CITYLOGO, finanțat de către Comisia Europeană prin Programul URBACT II, în cadrul căruia Municipiul Alba Iulia este partener alături de alte orașe europene (http://urbact.eu/fr/projects/metropolitan-governance/citylogo/homepage/),susține evenimentul Alba sub lumini de Oscar, organizat în premieră în Alba Iulia. Acesta reprezintă una din acțiunile propuse de către Grupul Local de Sprijin al proiectului,din care fac parte mai mulți factori interesați locali, printre care și un fotograf și un blogger. Printre obiectivele proiectului se numără și creșterea vizibilității orașului Alba Iulia la nivel național și internațional ca destinație atractivă pentru turiști și investitori.