Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica

James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcții executive și, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiții.

Flowers este specializat în investiții în industria financiară, iar cea mai cunoscută și de succes tranzacție în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câștig de circa 1 miliard de dolari. După declanșarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puțin în primii ani după 2008.

Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanță privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluții pentru evitarea falimentului.

ENERGIE Comisia și Banca Europeană de Investiții, 2,7 de miliarde de euro în plus prin FONDUL pentru modernizare. Câți bani îi revin României

20:09

ACTUALITATE Cum prepari CÂRNAȚI de casă. 3 rețete tradiționale pe care trebuie să le încerci și tu

19:59

Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs și a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care amenița Lehman Brothers și AIG.

Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înființare investiții de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 țări. În prezent, compania caută investiții pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.

La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare și recuperare creanțe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacție estimată la 800 de milioane de lire, incluzând și datoriile firmei preluate.

Înființată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiții de capital, cât și pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell și Allianz.

AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câțiva ani fiind chiar în dicuții avansate cu acționarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

AnaCap Financial Partners împreună cu HIG și Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.

În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziționează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deține o bancă în România, prin fondul de investiții Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiții, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiții (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.

Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat și alte investiții în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituție financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) și Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deșeuri lemnoase).

RAEF a fost înființat în 1995 și a fost capitalizat inițial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susținerea dezvoltării sectorului privat în România prin investișii de capital și credite. Fondul deține instituția financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanțări.

Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces și investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuțiile cu managementul și acționarii Băncii Carpatica.

Președintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul și-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susțină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având și susținerea acționarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare inițiale.

Gabriels afirma atunci că acțiunile băncii nu și-au atins potențialul.

Banca Comercială Carpatica și-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influențat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului față de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele șase luni ale anului trecut, instituția de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Reprezentanții băncii se așteaptă totuși la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

Acționarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuției de credit.

BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acționar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar și pentru Corneliu Tănase, care acționează concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acționari care acționează concertat la Banca Carpatica, incluzând și noii acționari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanțat o parte din achiziții.

Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deținea anterior unor tranzacții 11,2179% din titluri.

Investitorul care va fi selectat ar putea achiziționa pachetul deținut de Carabulea.

Carabulea și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție, la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

Acționarii al căror exercițiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să țină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competența acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deținut de acționarii în cauză.

Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori București, iar ultimul preț de tranzacționare a fost de 0,0765 lei/acțiune, cu 0,53% peste cotațiile de la finalul ședinței precedente. La această cotație, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

De la momentul apariției informației publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acțiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

Valoarea nominală a unei acțiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acțiune, atins la sfârșitul săptămâni trecute.