Borbely: Sper să vină vremea când majoritatea va înțelege că proiectul autonomiei nu e împotriva ei

Vicepreședintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat joi, la seminarul „Limbile minoritare și regionale în Europa”, organizat de Fundația „Bernady Gyorgy”, pe care o patronează, că în programul Uniunii există, din 1993, diferite tipuri de autonomie, pe care reprezentanții săi le vor promova în continuare.

El a arătat că propunerile legate de autonomie nu sunt o noutate pentru Parlamentul României, în care au mai fost prezentate până acum două proiecte în acest sens, care „au fost analizate de comisii, de plen și au fost cu mare succes respinse”.

„Din 1990 am decis calea dialogului, a parlamentarismului, calea statului de drept. Să nu uite nimeni acest lucru. Acest lucru înseamnă că poate avea diferite propuneri, în Parlament, o comunitate mai mică sau mai mare – este unul din preceptele de bază – și majoritatea decide totdeauna. Până când circa 45 la sută din Parlament nu va fi lămurit că acest proiect este valabil, probabil că vom avea discuții, va fi respins. Dar, sper să vină vremea când să înțeleagă și majoritatea că un asemenea proiect nu este împotriva majorității, nu ia ceva de la majoritate, ci e mai bine și pentru majoritate și pentru minoritate”, a spus el.

Borbely a arătat că Tirolul de Sud are din 1992 autonomie teritorială și zona este una dezvoltată, „cu problemele rezolvate din cauza acestei autonomii teritoriale”, deși au trecut 27 de ani până când statul italian a acceptat această formă de autonomie.

„Ei, în România au trecut 25 de ani de la Revoluție, mai avem doi ani. Deci, din acest punct de vedere nu trebuie să ne sperie aceste concepte, de fapt în primul rând ar trebui să știm ce vrea acea minoritate. Care este loială României”, a subliniat el.

Borbely a adăugat că nu vede de ce în România nu se poate discuta propunerea UDMR, ca limba maghiară să devină o limbă regională, într-o zonă unde trăiesc în majoritate maghiari, și „sar ca arși mulți politicieni”.

„Care e acea problemă mare, pe care n-am putea s-o discutăm? (…) Vă repet: comunitatea maghiară din România, din 1990 a ales calea democratică a dialogului și așa vom continua, în Parlament, cu autoritățile locale, pe calea statului de drept. Restul sunt pur și simplu speculații sau, evident, intră în componenta de precampanie electorală, la prezidențiale sau alte campanii electorale, când vin politicienii și încearcă să scoată și cartea naționalismului sau a etnicității”, a mai spus el.

Borbely a arătat că, de asemenea, nu este normal ca reprezentanții UDMR să explice de ce este nevoie ca într-o instituție a statului să existe funcționari care să cunoască și limba minorității, dacă activitatea lor presupune legătura cu cetățeanul, cât timp există o lege în acest sens.

„Când depui ceva, în limba maghiară spre exemplu, sau chiar într-o altă limbă, în limita prevederilor legale, de ce câteodată trebuie să te cerți, ca să răspundă acea instituție în limba maternă, să traducă, să vadă despre ce este vorba? (…) Nu e caraghios că vine minoritatea respectivă și tot insistă, în loc ca statul să apere minoritatea respectivă, în acea prevedere legală care există? Nu este normal! Aici mai trebuie să schimbăm mentalitățile”, a spus el.

Borbely a susținut că „nu întâmplător, probabil”, România nu a prezentat raportul privind implementarea Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare – semnată de statul român în 1993 și ratificată în 2007 -, deși ar fi trebuit să facă acest lucru încă din octombrie anul trecut. El a precizat că liderii UDMR au cerut explicații de la cei care sunt responsabili, care le-au răspuns că încă se lucrează la acest raport.
Borbely a adăugat că reprezentanții Uniunii au elaborat un raport propriu pe această temă, pe care intenționează să îl dea publicității în scurt timp, întrucât nu mai au răbdare să aștepte raportul oficial.

„Avem materialul la bază, mai așteptăm puțin și probabil o să-l dăm publicitățții, nu mai așteptăm foarte mult, pentru că nu mai avem răbdare să așteptăm până când România va finaliza, după un an de zile întârziere, acest raport. Din care reiese (din raportul UDMR – n.r.) că în cel puțin patru-cinci domenii importante nu avem pus la punct, pur și simplu, un mecanism de monitorizare a aplicării legilor”, a subliniat Borbely.

El a arătat că, de curând, a revăzut „lista de 15 puncte” cu revendicări referitoare la drepturile minorităților pe care UDMR a predat-o Adunării Parlamentare a Consiliului Europei în 1993, constatând surprins că 12 dintre acestea s-au realizat, fie chiar și parțial, întrucât în legislație „apar unele prevederi care țin de anumite drepturi”, dar acestea „nu au fost aplicate sau au fost aplicate parțial de statul român”.

Potrivit lui Borbely, dat fiind că UDMR se regăsea în Guvernul care a ratificat, în 2007, Carta Europeană a Limbilor Regionale și Minoritare, liderii săi au reușit să determine Executivul de atunci „să aplice standardele aproape cele mai înalte în ceea ce privește Carta”.

„Aici nu avem nicio problemă. Problema începe la aplicarea Cartei în legislație și la aplicarea legilor care sunt în vigoare”, a conchis el.

Ela Giurgea, [email protected]