Înainte de interviul cu Juncker, Corina Crețu se știa în cărți pentru Politici Regionale – surse Gândul. Filmul luptei politice din jurul comisarului european: cum s-a ajuns la „gluma de care s-a speriat Victor Ponta”

„A fost o glumă lansată de Bruxelles”. Așa a descris, luni seară, președintele Traian Băsescu, presupusa versiune de lucru a noii Comisii Europene scursă miercurea trecută în presa de la Bruxelles. Amuzat că premierul s-a „speriat” de această „glumă”, președintele a asigurat poporul român că țara va avea un portofoliu „de care să nu îi fie rușine”.

Este suficient să ne uităm la declarațiile politice din ultimele luni pentru a observa că, de fapt, gluma – o tragicomedie – este alta: chestiunea noului comisar pe care România îl va trimite la Bruxelles nu a ținut nicio clipă cont de interesul național. Este, la fel ca toate subiectele importante de afaceri europene din ultimii ani, o luptă internă, cu câștigători și perdanți autohtoni. Ba mai mult, subiectul a devenit muniție politică pentru o nouă propunere de suspendare a președintelui. Dintr-o asemenea luptă, este greu de crezut că România poate câștiga ceva. Indiferent ce portofoliu va obține în cele din urmă țara noastră, am pierdut deja la capitolul imagine și credibilitate. La fel s-a întâmplat în perioada disputei pe „scaunul” de la Consiliul European. Acum, însă, miza este mai mare.

Cu toate că, oficial, un comisar european nu reprezintă țara care l-a propus, portofoliul pe care îl primește fiecare membru este un indicator al importanței acelui stat. După ce am avut un comisar pentru Multilingvism și, pe urmă, pentru Agricultură, Dacian Cioloș gestionând portofoliul cu cel mai mare buget și fiind autorul unei reforme istorice, ar fi, într-adevăr, o lovitură pentru poziția României în Uniune să primească Ajutorul Umanitar, deci un portofoliu care se ocupă cu zone defavorizate din afara spațiului comunitar, în condițiile în care discuția inițială a vizat Politicile Regionale, deci fondurile europene și coeziunea.

La începutul săptămânii trecute, gândul vă informa în exclusivitate, citând surse de la Bruxelles, că, din cele două nume transmise de Guvernul României lui Jean-Claude Juncker, a fost ales cel de-al doilea, al eurodeputatei pesediste Corina Crețu. Informația avea să fie confirmată ulterior și de Comisia Europeană. Tot lunea trecută, vă mai informam, citând aceleași surse, că portofoliul pentru care este în cărți Corina Crețu este cel al Politicilor Regionale. Săptămâna trecută, marți după-amiază, Crețu însăși știa că va fi intervievată de Juncker pentru acest portofoliu, conform altor surse ale gândul. Mai mult, Crețu se credea fără contracandidat, aflând că principala adversară cunoscută, Vera Jourova, din Cehia, ar fi fost trecută în tabelul lui Juncker la portofoliul Transporturilor.

Miercuri, însă, un corespondent de la Bruxelles a primit ceea ce ar fi o organigramă provizorie a viitoarei Comisii Europene. În acest document, despre numeroși experți și politicieni de la Bruxelles contactați de gândul spun că nu mai este de actualitate, România este trecută cu „Crețu/Cioloș”, pentru portofoliul Ajutor Umanitar, mult sub cel râvnit, de Politici Regionale, în chenarul căruia este trecut actualul comisar croat pentru Protecția Consumatorilor.

Președintele a descris, azi, această organigramă, drept „o glumă”, dând asigurări că România va primi un portofoliu cu care „să nu îi fie rușine”: „Știu că l-a descumpănit (pe premierul Victor Ponta, n.red.) lista cu numele Corinei Crețu, să nu se sperie Victor Viorel, a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simțul umorului și au lansat această glumă la două zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut. Întrebați-l cu cine a negociat. Vă asigur că România va avea un portofoliu de care să nu îi fie rușine, dar el s-a speriat de o glumă”.

În criză de timp, pentru că trebuie să își treacă toate propunerile de comisar prin comisiile de specialitate ale Parlamentului, săptămâna viitoare, în plenara de la Strasbourg, Jean-Claude Juncker ar urma să anunțe alocarea portofoliilor miercuri. Nu este exclus, însă, ca echipa lui să scurgă informația în presă în această seară sau mâine, pentru ca toată lumea să se obișnuiască cu noua organigramă până la anunțul oficial.

UPDATE: 22:10O listă privind repartizarea portofoliilor prezentată de jurnalistul Emil Hurezeanu la Digi24 confirmă informațiile prezentate de gândulpotrivit cărora eurodeputata Corina Crețu ar urma să primească portofoliul Politicilor Regionale. Precizăm că lista nu este asumată în mod public de echipa lui Juncker și trebuie văzută ca o variantă de lucru până la un anunț oficial care este așteptat miercuri.

În așteptarea anunțului oficial, gândul vă propune o trecere în revistă a felului în care s-a dat lupta românească pe noul comisar european. Am separat declarațiile oficiale de informațiile obținute pe surse și de analiza diverselor scenarii:

Ce știm – declarații oficiale

17 martie 2014: D. Cioloș – „Formal, nu mi s-a propus și mi se pare firesc asta. Până după alegerile europarlamentare nu cred că se va lua o decizie din acest punct de vedere. Nu cred că e fair să-mi exprim eu un punct de vedere până când nu se exprimă Guvernul, pentru că n-are nicio importanță în stadiul ăsta dacă eu vreau sau nu, dacă Guvernul are o poziție pe care încă nu a exprimat-o”.

16 aprilie: T. Băsescu – „Nu există portofoliul mai important decât agricultura. Opțiunea noastră este să ne menținem acest portofoliu, în primul rând să-l propună pe Dacian Cioloș să rămână comisar pentru agricultură”.

26 mai: V. Ponta – „Nimeni nu primește de două ori același portofoliu”.

27 mai: T. Băsescu – „Poziționarea noastră rămâne continuarea cu Dacian Cioloș la Agricultură, dar nu suntem singuri pe lume”.

10 iulie: T. Băsescu – „(Nominalizarea, n.red.) e o problemă pe care am stabilit-o cu premierul. Avem același punct de vedere. Ne-am înțeles pe același nume și același portofoliu. Vrem să menținem portofoliul agriculturii, care este un portofoliu extrem de important”.

15 iulie: V. Ponta – „În ceea ce privește nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona și legii românești, Guvernul nominalizează un comisar. Domnul președinte vrea să îl nominalizeze el. Eu nu consider că… și nu i-am dat acest mandat și, de acum încolo, este foarte important pentru viitor”.

16 iulie: T. Băsescu – Întrebat dacă îl va propune pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat: „Categoric da, am discutat despre asta și cu primul-ministru, chiar dacă el spune altceva. Eu nu am nevoie de mandat de la premier. La ora asta, când președintele Comisiei e desemnat, România trebuia să aibă transmisă scrisoarea Guvernului cu nominalizarea. Eu nu-mi pot permite azi să nu spun un nume, când știu că portofoliul nostru e vizat și de alte state”.

31 iulie: V. Ponta îi spune agenției MEDIAFAX că a transmis scrisoarea prin care Dacian Cioloș este propus pentru un nou mandat de comisar european din partea României, pentru portofoliul Agriculturii. Două luni mai târziu, se află că scrisoarea conține și numele eurodeputatului PSD Corina Crețu.

30 august: T. Băsescu se plânge că a aflat de la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European, că România i-a transmis lui Juncker două nominalizări de comisar: „Este important ca România să obțină un portofoliu relevant, după ce l-a avut pe cel al Agriculturii. Voi insista pentru un portofoliu reprezentantiv”.

30 august: V Ponta – „Prima propunere pe care am făcut-o a fost Cioloș. Când domnul Junker mi-a comunicat că păstrarea portofoliului e foarte puțin probabilă am dicutat. Săptămâna viitoare va anunța decizia sa. Eu o cunosc. Categoric este o o femeie. Pentru că acest lucru, în negocierea pe care o avem, ne ajută să obținem un portofoliu mai important, dar nu vă pot da toate detaliile care țin de negocieri”.

1 septembrie: V. Zgonea, președintele Camerei Deputaților, publică scrisoarea premierului, în care apar cele două nominalizări.
3 septembrie – La două zile după ce Gândul anunța că Cioloș a ieșit din cărți și Corina Crețu a fost confirmată de Jean-Claude Juncker, vine și informația oficială în acest sens, anunțată de purtătorul de cuvânt al președintelui ales al Comisiei.

FOTO: Mediafax

FOTO: Mediafax

3 septembrie: V. Ponta, despre reproșul președintelui că a aflat de la Bruxelles de cele două nominalizări: „Foarte bine, chiar are dreptate. L-am ținut departe de negocieri pentru că știam că vrea să le strice, cum le-a stricat și pe cele cu domnul Vosganian, tot el le-a stricat și a preferat ca România să ia ceva mai prost ca să-l acuze pe Tăriceanu. Deci, sunt bucuros că am reușit să-l țin deoparte pe Traian Băsescu”.

3 septembrie: V. Ponta – „În urma unor negocieri extrem de lungi și extrem de complicate, în condițiile în care România nu putea să păstreze agricultura, pentru că nicio țară nu-și va păstra portofoliul avut anterior, eu am obținut pentru România, nu pentru Guvernul României, nu pentru un român, am obținut pentru România cel mai important portofoliu din CE pentru noi – sigur, alte țări au alte opțiuni – dar Dezvoltarea regională înseamnă toate fondurile, programele de coeziune și structurale în perioada 2014-2019″.

3 septembrie: Liderii ACL, V. Blaga și K. Iohannis, trimit o scrisoare președintelui ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker: „În urma informațiilor cu privire la posibila desemnare în funcția de comisar european a doamnei Corina Crețu, ca urmare a nominalizării acesteia din partea domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, vă notificăm prin prezenta faptul că această nominalizare a fost făcută prin încălcarea legii”.

4 septembrie: V. Ponta, despre zvonurile potrivit cărora Crețu e în cărți pentru Ajutor Umanitar, nu pentru Politici Regionale (Dezvoltare Regională, în formularea premierului): „Niciodată, în niciun fel – și azi mi s-a confirmat acest lucru și i s-a confirmat și doamnei Crețu (Corina Crețu, n.r.) – niciodată nu s-a vorbit ca România să primească portofoliu de Ajutor umanitar. Niciodată. Este o făcătură din România. Domnul Juncker a avut o discuție cu doamna Corina Crețu, a avut și o discuție cu domnul Cioloș, dar probabil i-a spus ceea ce mi-a spus și mie: ‘Dl. Cioloș, nu e nimic personal, dar nu păstrează România Agricultura, că nimeni nu păstrează (portofoliul – n.r.)'”.

4 septembrie: V. Ponta – „România a obținut în urma negocierilor un portofoliu extrem de important, din punctul meu de vedere cel mai important, după care, tot din România, aseară domnul Băsescu a contestat să nu…, liderii opoziției au trimis scrisori să nu primim un portofoliu important. Important e să moară capra românească, că nu e susținută de domnul Băsescu sau de domnul Iohannis sau de domnul Blaga. Dacă se va întâmpla așa, vreau să vă spun că este cel mai rușinos posibil moment pentru România”.

4 septembrie: E. Udrea – „Prin gesturile celor doi, domnul Victor Ponta și domnul Klaus Iohannis, România riscă acum să primească un portofoliu nesemnificativ. Dacă domnul Victor Ponta spunea despre Vasile Blaga și Klaus Iohannis că sunt, citez, Păcală și Tândală, eu aș spune despre domnul Ponta și domnul Iohannis că sunt Lolek și Bolek, amândoi ar trebui să se retragă din competiția pentru Președinția României dacă au subminat România la nivelul UE și au făcut ca țara noastră, în loc să primească un portofoliu ca cel al dezvoltării regionale, să primească un portofoliu mai puțin important”.

4 septembrie – Corina Crețu e intervievată de Jean-Claude Juncker.

5 septembrie – Comisia Europeană publică numele tuturor comisarilor aleși de Jean-Claude Juncker. Corina Crețu este comisarul ales din România.

5 septembrie: V Ponta – „Dacă domnul președinte Băsescu nu mai transmite mesaje că e împotrivă, deja ne ajută foarte tare. De ajutat, nu ne poate ajuta că nu îl ascultă nimeni pe Băsescu la Bruxelles. El poate să facă rău, bine nu poate să facă. Deci dacă nu face nimic, este extraordinar”.

5 septembrie: T. Băsescu, întrebat dacă l-a sunat pe președintele Comisiei Europene în legătură cu desemnarea comisarul din partea României: „Hai, doamnă, eu mă ocup de treburi de-astea?”

5 septembrie: C. P. Tăriceanu anunță planul de inițiere a procedurilor pentru a treia suspendare a președintelui Băsescu. Unul dintre motive: „Intervenția directă și instituțională a domnului Traian Băsescu la Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în problema portofoliului și candidatului României la funcția de comisar european și în scopul susținerii pe această temă a poziției președinților de partid, Vasile Blaga și Klaus Iohannis, reprezintă o nouă escaladare a practicilor prezidențiale neconstituționale și o dublă încălcare a Constituției de către Președintele României”.

7 septembrie: V. Ponta, despre propunerea lui Tăriceanu – „Mi se pare un lucru extrem de serios și important. Evident că îl vom discuta în cadrul grupurilor parlamentare și la PSD. Dar ca să ne stabilim poziția tactică, pentru că strategic vreau să vă spun un lucru foarte clar: evident că și eu și cred că și cei mai mulți nu doar din cei din PSD, cei mai mulți din cei 7,4 milioane de români consideră că orice zi mai puțin în care Traian Băsescu rămâne președinte înseamnă un rău mai puțin pentru România și înseamnă mai multă dreptate. Cred că efectele asupra societății românești lăsate de cei 10 ani de regim Traian Băsescu sunt destul de asemănătoare cu cele lăsate de regimul nazist în Germania”.

8 septembrie: T. Băsescu, despre scenariul Corina Crețu, comisar pentru Ajutor Umanitar – „Toate discuțiile mele, indiferent cu cine au fost făcute, au fost legate de nevoia asigurării unui portofoliu semnificativ. Știu că l-a descumpănit (pe premierul Victor Ponta, n.red.) lista cu numele Corinei Crețu, să nu se sperie Victor Viorel, a fost o glumă lansată de la Bruxelles. Oamenii de la Bruxelles au simțul umorului și au lansat această glumă la doua zile după ce Victor Viorel povestea ce negocieri complicate a avut. Întrebați-l cu cine a negociat. Vă asigur că România va avea un portofoliu de care să nu îi fie rușine, dar el s-a speriat de o glumă. Caraghios…”.

Ce am aflat – pe surse

1 septembrie – gândul informa, citând surse de la Bruxelles, că eurodeputatul pesedist Corina Crețu a fost confirmat (ales drept comisarul din partea României) de Jean-Claude Juncker. Aceleași surse ne dădeau, în premieră, portofoliul Politicilor Regionale pentru România.

2 septembrie – Chiar și marți după-masă, cu două zile înainte de interviul cu Juncker, Crețu încă se știa în cărți pentru Politici Regionale, în condițiile în care i s-a spus că principal ei contracandidată, Vera Jourova, din Cehia, va primi portofoliul Transporturilor, spun sursele gândul.

3 septembrie – Jurnalistul Georgi Gotev, de la Euractiv, publica ceea ce spunea că era o organigramă provizorie a Comisiei Juncker, datată 2/9/2014. În această organigramă, care ar fi a șasea versiune, România nu are portofoliul pentru care a negociat, conform premierului, în ultimele luni: Politicile Regionale. În schimb, suntem trecuți la portofoliul de Ajutor Umanitar, deținut în prezent de Bulgaria. La Politici Regionale, este trecut actualul comisar european pentru Protecția Consumatorilor, croatul Neven Mimica.

Mai jos, organigrama primită de Euractiv//CLIC PENTRU A MĂRI

Ce bănuim – 5 scenarii care să justifice incertitudinea

Ce s-a întâmplat, deci, de marți după-masă, când Corina Crețu încă se știa în discuții pentru Politici Regionale și până acum, când acest portofliu nu mai e la fel de cert?

1. Un scenariu pe care l-au argumentat numeroși experți și politicieni de la Bruxelles contactați de gândul și pe care și noi, la rândul nostru, îl susținem este că organigrama publicată de Euractiv nu este de actualitate. Argumentul pare să fie susținut, deși folosind altfel de cuvinte, și de președintele Traian Băsescu, acesta descriind presupusa organigramă drept „o glumă”. Precizăm, însă, că sunt câteva portofolii cât se poate de credibile în această „glumă”: ex. – Comerțul pentru Germania.

2. Tradusă în „bruxelleză”, această „glumă” de care vorbește președintele României, dând asigurări că țara noastră va primi un portofoliu reprezentativ, poate însemna, după cum și jurnalistul care a publicat documentul a avertizat, că echipa lui Juncker a vrut să testeze opinia publică și politică pe diferite alocări de portofolii. Să ne amintim că, în momentul publicării, Belgia nici măcar nu înaintase o nominalizare oficială, ceea ce îl ținea pe luxembourghez pe loc. Acest scenariu s-ar justifica în cazul în care România nu va primi nici Politicile Regionale, dar nici Ajutorul Umanitar, ci un portofoliu intermediar ca prestanță.

3. Este posibil ca cel mai plauzibil scenariu să fie, în definitiv, cel mai simplu și mai apolitic: Corina Crețu să fie trecută la alt portofoliu – important, dar nu la fel – din lipsă de experiență pentru portofoliul foarte greu al Politicilor Regionale. O analiză a tuturor CV-urilor comisarilor pe care Juncker i-a ales în echipa sa susține acest scenariu. Ba mai mult, CV-ul Corinei Crețu justifică și ipoteza trecerii sale la Ajutorul Umanitar, ea făcând parte din Comisia pentru Dezvoltare (a fost și vicepreședintă), DEVE, a Parlamentului European, un echivalent al portofoliului executiv de Ajutor Umanitar. În plus, Crețu ar trece foarte ușor și de audieri în acest fel. Nu trebuie ignorat faptul că, dacă unul dintre comisarii lui Juncker nu trece de audieri, el trebuie să vină foarte repede cu altă propunere – la rândul ei, primită din partea statului respectiv -, care să fie intervievată, audiată în Parlament și prezentă la votul pe întreaga Comisie, în legislativul UE. Altfel, este respinsă Comisia per ansamblu.

4. Scenariul conform căruia Corina Crețu a fost sabotată de scrisoarea liderilor ACL sau de Traian Băsescu nu este credibil. Dacă Juncker ar fi admis problemele privind nominalizarea europarlamentarului, putea cere altă nominalizare, eventual tot o femeie. Corina Crețu este un candidat feminin de care Juncker are nevoie, dacă luăm în calcul condiția președintelui Parlamentului ca viitorul executiv european să aibă cel puțin la fel de multe femei ca actualul și, totodată, ținând cont că statele care au trimis candidați – puternici – la început au nominalizat bărbați.

5. Nu este exclus ca intrarea, târziu, în cursă a „super-candidatei” poloneze, Elzbieta Bienkowska, cunoscută în Europa despre „eroina fondurilor europene”, grație meritelor sale în absorbția-record a fondurilor de coeziune de către Polonia, să fi produs un „domino” în organigramă. Aceasta nu înseamnă că românca a fost împinsă în chenarul Ajutorului Umanitar, ci că este posibil ca, într-adevăr, să fi fost scoasă de la negocierile pentru Politici Regionale. Contraargumentul, în acest scenariu, este că, indiferent de candidat, Polonia ar fi obținut oricum un portofoliu important, chiar dacă nu neapărat vicepreședinția și Bugetul – în condițiile în care are deja Consiliul European, prin Tusk -, despre care se vehiculează acum la Bruxelles că ar urma să le primească.

Mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis