Ce spune UEFA despre cadidatura României la Euro 2020. Ce probleme mai are de rezolvat țara noastră

Astfel, raportul scoate în evidență slaba legătură dintre aeroportul internațional Henri Coandă și orașul București:

„Bucureștiul este legat în mod suficient de toate destinațiile majore ale Europei, atât pe uscat, cât și aerian, în contextul în care pentru Euro-2020 aeroportul va juca un rol predominant. Aeroportul, centrul orașului și stadionul sunt mai degrabă slab legate cu autobuze și capacitatea va trebui sporită considerabil. O nouă linie de metro este planificată pentru 2020. Accesul pe ultimul kilometru la stadion este asigurat suficient de transportul public (linie de metrou în proiect, tramvaie și autobuze). Nu există informații privind parcul de mijloace de transport și nici despre sistemul de funcționare. Capacitatea aeroportului internațional este suficientă astfel încât să opereze traficul așteptat în 2020 și cel suplimentar datorat turneului. Autoritatea aeronautică civilă a confirmat că nu există restricții privind zborurile de noapte”, se arată la capitolul „Mobilitate” al raportului.

Alte aspecte de îmbunătățit se întâlnesc la stadion. Finalizată în 2011, Arena Națională are o capacitate de 54.861 de locuri. Stadionul se află în proprietatea Primăriei Muncipiului București și este administrat de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB). Conform UEFA, stadionul are o capacitate mare, dar nu întrunește toate condițiile forului european, una dintre acestea fiind numărul insuficient de locuri de parcare. În plus, nici numărul minim de loje permis de UEFA nu este îndeplinit de Arena Națională.

De asemenea, cerințele UEFA în ceea ce privește ospitalitatea nu sunt întrunite în totalitate. Problema o reprezintă faptul că facilitățile oferite sponsorilor și corporațiilor trebuie construite în afara Arenei Naționale. Centrul Media trebuie construit de asemenea în afara arenei.

În ceea ce privește locurile de cazare, numărul acestora este la limită, iar cele de categorie inferioară acoperă doar parțial cerințele UEFA. Însă prețurile sunt competitive, iar autoritatea națională de turism a promis că tarifele nu vor crește cu ocazia turneului. Terenurile de antrenament sunt de înalt standard, se arată în raport, chiar dacă una dintre opțiuni are ca destinație exclusivă rugbiul, fiind nevoie de unele modificări în acest caz.

Raportul mai remarcă experiența limitată a municipalității bucureștene în organziarea unor evenimente majore și că planificatele investiții în infrastructura din zona stadionului nu au fost elaborate în amănunt.

Raportul este rezultatul unui atent proces de evaluare, efectuat timp de trei luni de administrația UEFA și a fost transmis membrilor Comitetului Executiv al forului de la Nyon, înainte de desemnarea orașelor-gazdă, la 19 septembrie 2014.

UEFA a primit 19 dosare de candidatură pentru Campionatul European din 2020, care concurează pentru 12 pachete standard (un meci din optimi sau sferturi și trei din faza grupelor) și un pachet special (finala și semifinalele).

Federațiile naționale și orașele pentru care s-au trimis la UEFA dosare de candidatură sunt următoarele: Azerbaidjan (Baku), Belarus (Minsk), Belgia (Bruxelles), Bulgaria (Sofia), Danemarca (Copenhaga), Anglia (Londra), Macedonia (Skopje), Germania (Munchen), Ungaria (Budapesta), Israel (Ierusalim), Italia (Roma), Olanda (Amsterdam), Irlanda (Dublin), România (București), Rusia (Sankt Petersburg), Scoția (Glasgow), Spania (Bilbao), Suedia (Stockholm), Țara Galilor (Cardiff).

Dintre acestea, doar Anglia (Londra) și Germania (Munchen) au aplicat și pentru pachetul special.

Fiecare țară desemnată organizatoare poate găzdui meciuri din cadrul Euro-2020 pe un singur stadion.

Comitetul Executiv al UEFA a anunțat, la 25 ianuarie 2013, că ediția din 2020 a Campionatului European, an în care se vor împlini 60 de ani de la înființarea competiției, se va desfășura în 13 orașe, sub titulatura de „EURO pentru Europa”.