Moscova a trecut deja la acțiune, interzicând în august importuri de produse alimentare din țări occidentale în valoare de aproximativ nouă miliarde de dolari anual.
Ministrul rus pentru Dezvoltare Economică Aleksei Uliukaiev a declarat marți că măsurile de retorsiune nu vor fi extinse în afara sectorului agricol, dar unele voci mai belicoase au îndemnat Moscova să fie mai îndrăzneață.
The Moscow Times scrie că a analizat opțiunile care pot ajunge pe biroul lui Putin, prezentând 14 măsuri vehiculate, despre care afirmă că merg de la „plauzibil la fantezie”:
1. Închiderea spațiului aerian rus pentru companiile aeriene occidentale. Măsura ar oferi un avantaj competitiv companiilor asiatice și ar „falimenta” un număr de firme europene, afirma premierul Dmitri Medvedev săptămâna trecută. Însă britanicul Richard Branson, deținătorul Virgin Airlines, avertizează că măsura ar lovi cel mai puternic Rusia, care ar pierde aproximativ 300 de milioane de dolari pe an reprezentând taxe de survolare, și i-ar determina pe occidentali să adopte contramăsuri.
2. Închiderea robinetului gazelor naturale către Europa. UE își acoperă o treime din consum din Rusia, iar Gazprom a întrerupt în iunie – a treia oară în decurs de opt ani – livrările către Ucraina. În ultimele zile un număr de state est-europene au raportat reduceri neanunțate ale volumelor livrărilor. Însă această opțiune „nucleară” va crea probleme Moscovei, iar gigantul gazifer, deja vizat de sancțiuni, ar pierde bani, în contextul în care anul trecut a livrat Europei gaze în valoare de 60-70 de miliarde de dolari.
3. Interzicerea importurilor de vehicule din Occident. Consilierul prezidențial Andrei Belousov a lansat această amenințare la câteva ore după ce UE a anunțat implementarea noilor sancțiuni, joi. Rusia este cea mai mare piață auto de desfacere a Germaniei.
4. Interzicerea importurilor de haine din Vest. A doua amenințare a lui Belousov viza importurile din anumite state europene de haine și textile. La fel ca Europa, Rusia importă mai ales din Asia (peste patru cincimi). Conducătorul Asociației industriei textile Șahmal Ildarov a îndemnat la un astfel de embargo, subliniind că ar stimula producția locală.
5. Încetarea ajutorului acordat US Army în legătură cu Afganistanul. Din 2008, Statele Unite au plătit Rusiei aproximativ un miliard de dolari pe an, pentru a facilita evacuarea unor echipamente NATO din Afganistan via Volga și orașul Ulianovsk. Kremlinul poate anula înțelegerile, crescând costul evacuării pentru Washington.
6. Încetarea utilizării dolarului. Rusia are rezerve în valută străină în valoare de 400 de miliarde de dolari. În martie, când a anexat Crimeea, Banca centrală rusă a vândut obligațiuni emise de Trezoreria americană în valoare de peste 100 de milioane de dolari. De asemenea, Moscova, al doilea exportator de petrol din lume, ar putea să nu mai vândă petrol în dolari. Măsura necesită timp și renegocierea contractelor, dar vocile care o susțin sunt tot mai puternice. De asemenea, Rusia și China – care dorește să slăbească dolarul – au decis săptămâna trecută să efectueze jumătate din schimburile lor comerciale în ruble sau yuani și nu în dolari.
7. Alierea cu Iranul în pofida sancțiunilor occidentale. Putin și președintele iranian Hassan Rohani s-au întâlnit săptămâna trecută și au semnat acorduri multiple. Susținerea rusă ar slăbi impactul sancțiunilor occidentale impuse Teheranului din cauza ambițiilor militare nucleare iraniene. Însă Iranul este un potențial rival al Rusiei în domeniul exportului de energie, putând livra gaze naturale Europei, diminuând poziția Gazpromului.
8. Livrări de armament avansat inamicilor Occidentului. Rusia este al doilea exportator mondial de armament, după Statele Unite, cu 27% din vânzări la nivel global. După destrămarea URSS, Moscova a aderat la reglementări în domeniul controlului armamentului (de exemplu al tehnologiilor pentru rachete). Dacă Moscova renunță la aceste acorduri, ar putea furniza Iranului și Coreei de Nord, între altele, rachete balistice intercontinentale. De asemenea, ar putea vinde armament antiaerian, inclusiv sisteme de rachete de tip S-300 și S-400, Siriei și Iranului.
9. Refuzul împărtășirii unor informații despre amenințări teroriste. Agențiile rusești – moștenitoarele fostului KGB sovietic – participă la combaterea amenințării teroriste. Ultimul atac terorist de pe teritoriul american, la Maratonul din Boston, în 2013, a fost comis de doi imigranți etnici ceceni, iar eșecuri în împărtășirea informațiilor între agenții rusești și americane au fost acuzate că au permis dublul atentat. Schimburile de acest fel sunt reglementate, iar Moscova ar putea decide să se retragă.
10. Crearea arhitecturii unui serviciu financiar rival, în contextul în care companiile occidentale din domeniul serviciilor financiare – sisteme de plată, sisteme de decontare, agenții de rating și canale de comunicare – domină comerțul global.
11. Acțiuni de lobby vizând crearea unor organizații internaționale non-occidentale. Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) datează de la al Doilea Război Mondial. Țările emergente, membrii BRICS, au pus în iulie bazele unor organizații rivale FMI și BM – care reflectă echilibrul global al puterii din anii ’40 – și se așteaptă ca Rusia, afectată de primele valuri de sancțiuni, impuse din cauza implicării în conflictul din Ucraina, să desfășoare acțiuni de lobby prin care să le susțină.
12. Vizarea unor mărci occidentale care operează în Rusia, ca McDonald’s. În sectorul alimentației publice, ar putea urma lanțuri de restaurante ca Burger King, Subway and KFC.
13. Întreruperea cooperării spațiale. Măsura ar putea afecta interesele americane în domeniul securității prin reținerea livrărilor de motoare de rachetă de tip RD-180 către colosul american din domeniul industriei spațiale United Launch Alliance. Acest tip de motor este utilizat pentru propulsarea rachetei de tip Atlas V, utilizată în lansarea aproape a tuturor sateliților militari și de spionaj americani. Statele Unite au rezerve doar pentru doi ani de lansări și ar avea nevoie de cinci ani pentru a dezvolta un motor similar.
14. Închiderea Stației Spațiale Internaționale (ISS). Rusia ar putea să refuze să mai transporte astronauți americani pe ISS, un proiect la care iau parte 15 țări, în valoare de 100 de miliarde de dolari. Rusia are un tun la bordul ISS – singura țară care beneficiază de acest drept – și ar putea „anexa” segmentul american (aproape jumătate din stație). Un impact real și de durată asupra programului ISS va marca sfârșitul cooperării civile în spațiu de după Războiul Rece. Moscova ar putea opta să devină partenera Beijingului, în locul Washingtonului. Măsura ar avea consecințe dezastruoase, în contextul în care cooperarea între toate națiunile este o măsură-cheie de descurajare a militarizării spațiului.