TELESHOPPING ELECTORAL. Câți bani ar trebui să dea candidații, la final de campanie, televiziunilor pentru aparițiile LIVE

La finalul campaniei electorale, costurile totale de promovare a candidaților oscilează în jurul a 2 milioane de euro, luându-se în calcul numai aparițiile lor în direct, fie în emisiuni, fie telefonic, fie în declarații sau conferințe de presă, nu și știrile de promovare. Oficial, în campania pentru prezidențiale, televiziunile nu percep astfel de taxe. Mai mulți candidați au admis însă, în dezbaterile Gândul LIVE din campania editorială „Vreau Președinte”, că au contracte de promovare cu televiziunile. Elena Udrea a vorbit despre contractul cu Realitatea TV în virtutea căruia îi sunt transmise în direct toate conferințele de presă. William Brânză, pe de altă parte, și-a pus aparițiile în emisiunile în direct ale RTV pe seama contractului pe care partidul său l-a semnat cu postul tv.

Întrucât legea alegerilor prezidențiale și o decizia a CNA au reglementat gratuitatea promovării prezidențiabililor, dar în condițiile în care ei înșiși au admis că plătesc televiziunile pentru multe dintre apariții, Gândul, ZF și Mediafax au calculat estimativ cât ar costa prezența fiecăruia în direct pe ecrane în lunile septembrie și octombrie, bazându-se pe tarifele declarate de posturile tv în luna mai, înaintea alegerilor europararlamentare, când plata a fost la vedere.

Rezultatele arată că, dacă ar fi trebuit să plătească pentru fiecare apariție live, premierul Victor Ponta ar avea acum de achitat o factură de 958.187 de euro, cât toți contracandidații la un loc. Luând în calcul timpul în care a fost prezent în direct pe ecrane, dar și tarifele percepute de posturile care l-au invitat, Călin Popescu Tăriceanu i-au urma lui Victor Ponta cu 471.140 de euro. Deși intrat relativ târziu în cursă, Teodor Meleșcanu a fost, la rândul său, omniprezent pe ecrane, aparițiile sale traduse în bani însemnând astăzi 310.049 de euro.

În topul estimării cheltuielilor pentru promovare tv, cei trei ar fi urmați de Corneliu Vadim Tudor, cu 136.746 de euro și de Elena Udrea cu 130.567 de euro. Sub 50.000 de euro ar avea de dat Klaus Iohannis (37.897 de euro) și Monica Macovei (20.667 de euro).

Topul „facturilor” este însă diferit de cel al prezenței efective, în direct, pe ecrane. În acesta din urmă, deși tot Victor Ponta conduce, cu peste 3400 de minute în aproape două luni, locul secund este ocupat de Elena Udrea, cu 1600 de minute. Klaus Iohannis se situează între Călin Popescu Tăriceanu și Teodor Meleșcanu, fiind însă difuzat de posturi cu audiență mult mai redusă decât dei doi. La fel, Monica Macovei îl depășește, ca număr de minute pe Corneliu Vadim Tudor, invitat însă la televiziuni cu un public mai numeros și cu tarife declarate la europarlamentare pe măsură.

Analiza datelor furnizate zilnic de Mediafax Monitorizare arată, la finalul campaniei electorale, că Victor Ponta, candidatul care a avut și avantajul funcției de prim-ministru, a fost prezent mai ales la Antena 3 (1.340 de minute), la România TV (866 minute) și la B1 (567 minute). Călin Popescu Tăriceanu a apărut în principal la Antena 3 și România TV, Elena Udrea la Realitatea TV, postul cu care a admis că are și un contract, la B1 tv și la România TV, Teodor Meleșcanu – la România TV și Antena 3, iar Monica Macovei la B1 Tv și la Digi 24.

UPDATE 17 octombrie 2014. Intrat ultimul în cursa pentru Cotroceni, ca independent, Teodor Meleșcanu a intrat, în mai puțin de două săptămâni de campanie electorală, în topul celor mai promovați prezidențiabili prin intermediul televiziunilor. Ca număr de minute în care a apărut live la televiziunile de știri, Meleșcanu se află în acest moment peste Klaus Iohannis și Monica Macovei și la mică distanță de Călin Popescu Tăriceanu, arată monitărizarea serviciului de specialitate al Mediafax. Vârful clasamentului le aparține în continuare lui Victor Ponta (2512 minute de la 1 septembrie până nla 16 octombrie) și Elenei Udrea (1103 minute în aceeași perioadă de campanie și precampanie electorală).

Dacă oficial spațiul alocat candidaților la alegerile prezidențiale este egal și gratuit, în practică, promovarea se face, în multe cazuri, pe bază de contract. Au admis-o, la Interviurile Gândul atât candidatul PER, William Brânză, promovat ca urmare a unui contract cu RTV, dar și secretarul general al PNL, Marian Petrache.

Traduse în bani, aparițiile live ale principalilor candidați la prezidențiale, de la începutul perioadei de precampanie până pe 16 octombrie, ar însemna, dacă televiziunile i-ar fi putut factura și de această dată la tarifere de la europarlamentare, 4698.984 euro pentru Victor Ponta, 362.946 de euro pentru Călin Popescu Tăriceanu, 84.120 de euro pentru Elena Udrea, 21.216 de euro pentru Klaus Iohannis și 11.356 de euro pentru Monica Macovei.

O analiză, pe baza acelorași date furnizate de Mediafax Monitorizare, asupra timpului alocat de fiecare televiziune candidaților arată că cele mai multe apariții live ale lui Victor Ponta au fost la Antena 3 (911 minute), RTV (638 de minute) și B1 (361 de minute), în timp ce vizibilitatea Elenei Udrea este asigurată de Realitatea TV (426 minute), B1 (349 de minute) și RTV (149 de minute). Ca și în cazul lui Victor Ponta, Antena 3 și RTV le acordă cele mai mari spații în ceea ce îi privește pe independenții Teodor Meleșcanu și Călin Popescu Tăriceanu. Klaus Iohannis a fost difuzat preponderent de Realitatea TV și B1, în timp ce Monica Macovei a apărut cel mai mult la B1 și la TVR.

UPDATE 2 octombrie 2014. După noile intrări oficiale în cursa pentru președinția României, de departe cea mai mare expunere tv zilnică o are Dan Diaconescu, singurul candidat care moderează în continuare o emisiune de 5 ore și 45 de minute la postul RTV. Monitorizarea Mediafax legată însă strict de aparițiile live în calitate de politician ale celor care candidează pentru Cotroceni îl plasează totuși pe Victor Ponta pe locul întâi după o lună de precampanie, urmat de Elena Udrea și de Călin Popescu Tăriceanu. Cât despre vizibilitatea acestora la posturile de știri, în întreaga lună septembrie și în prima zi din octombrie, adică înainte de debutul oficial al campaniei electorale, Antena 3 a oferit cel mai mult din spațiul său de emisie (793 de minute) candidaților, Realitatea TV și-a ocupat 784 de minute cu prezența acestora, RTV – 665, B1 – 613, iar Digi 24 le-a alocat 484 de minute în cele 31 de zile. Victor Ponta s-a văzut cel mai mult la Antena 3 și RTV, Elena Udrea la Realitatea TV, la B1 și RTV, iar Călin Popescu Tăriceanu la Antena 3, RTV și Digi 24. În rândul posturilor de știri, Victor Ponta a avut 47% din apariții, Elena Udrea – 20%, Călin Popescu Tăriceanu – 15%, Klaus Iohannis – 13%, iar restul candidaților monitorizați 5%.

Traduse în bani, aparițiile live ale candidaților de la începutul perioadei de precampanie până pe 1 octombrie, ar însemna, dacă televiziunile i-ar fi putut faactura și de aceaastă dată la tarifere de la europarlamentare, 408.183 euro pentru Victor Ponta, 194.510 de euro pentru Călin Popescu Tăriceanu, 53.398 de euro pentru Elena Udrea, 17.778 de euro pentru Klaus Iohannis și 10.075 de euro pentru Monica Macovei.

UPDATE 29 septembrie 2014. Lansările candidaturilor de la finalul săptămânii le-au adus lui Călin Popescu Tăriceanu, lui Klaus Iohannis și Elenei Udrea un salt important în privința vizibilității lor la televizor. Dincolo de transmisiunea directă a lansării, Tăriceanu a primit expunere în emisiuni în direct la Antena 3 și la RTV, Klaus Iohannis la Realitatea TV, iar Elena Udrea la RTV. Chiar și așa, intervențiile lui Victor Ponta din Statele Unite, pe subiectul candidaturii și nu numai, i-au garantat acestuia, în continuare, cel mai mare număr de minute live la posturile tv și prima poziție în topul general al monitorizării Mediafax, începută la 1 septembrie. Traduse în bani, aparițiile live ale candidaților de la începutul perioadei de precampanie până pe 28 septembrie, ar însemna, dacă televiziunile i-ar fi putut faactura și de aceaastă dată la tarifere de la europarlamentare, 367.225 euro pentru Victor Ponta, 174.490 de euro pentru Călin Popescu Tăriceanu, 45.544 de euro pentru Elena Udrea, 16.693 de euro pentru Klaus Iohannis și 10.075 de euro pentru Monica Macovei.

Iată, mai jos, și modul în care posturile tv și-au alocat spațiile de emisie candidaților, după 29 de zile de monitorizare:

UPDATE 23 septembrie 2014. Ceea ce Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea și Klaus Iohannis au câștigat, ca număr de minute, în aparițiile de luni, 22 septembrie, în studiourile tv, Victor Ponta a obținut doar în virtutea funcției de premier. Astfel, după 23 de zile de monitorizare, candidatul PSD se detaașează de departe în clasamentul duratei în care a fost difuzat pe ecrane, cu 1174 de minute, câștigând 101 doar într-o singură zi, cumulat, la toate posturile. Dacă Ponta a apărut la mai toate posturile de știri, în două reprize – una la prânz, la începutul ședinței de Guvern, și a doua seara, la finalul moțiunii de cenzură citite în Parlament -, Klaus Iohaannis a fost promovat de Realitatea TV și de Digi 24, Călin Popescu Tăriceanu de Antena 3, iar Elena Udrea de RTV, în emisiunile cărora au fost invițați cei trei. Dacă legea nu obliga, oficial, la gratuitate, iar televiziunile și-ar fi păstrat tarifele practicate deschis în caampania pentru europaarlamentare, Victor Ponta ar fi datorat deja, pentru promovare electorală, 299.918 euro, Călin Popescu Tăriceanu – 133.631 de euro, Elena Udrea – 32.840 de euro, Klaaus Iohaannis – 11.716 euro, iar Monica Macovei – 9.972 de euro.

UPDATE 22 septembrie 2014. După ziua lansării lui Victor Ponta la Arena Națională, numărul de minute în care candidatul PSD a fost prezentat în direct la televizor a crescut de la 789 la 1073, ridicând și suma pe care acesta ar fi fost obligat să o plătească televiziunilor, pentru promovare, la 285.448 de euro dacă tarifele practicate de stații s-ar fi menținut la nivelul din mai 2014, dinaintea alegerilor europarlamentare. Un salt important, ca prezență pe ecrane, a făcut de asemenea Monica Macovei, difuzată în direct timp de 261 de minute în primele 21 de zile ale monitorizării față de 197 câte contabiliza în primele 18. Costurile aparițiilor sale ar crește însă cu maximum 3.000 de euro, având în vedere apariția sa la Digi, la B1 și la Realitatea, posturi care în campania din mai și-au oferit spațiul de promovare fie gratis, fie la prețuri foarte mici. De la 16.169 de euro la 20.147 de euro ar crește însă Elena Udrea, pentru cele 33 de minute în care s-a aflat în direct la B1 și la România TV. Deși și-a depus candidatura sâmbătă, Klaus Iohannis nu a avut apariții live, rămânând, ca și Klaus Iohannis, pe loc în topul promovării live.

După două săptămâni de la intrarea, neoficializată încă, în campanie, Klaus Iohannis, Monica Macovei, Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Elena Udrea ar fi trebuit să achite televiziunilor peste 351.000 de euro, dacă spațiul editorial pe care l-au avut la dispoziție s-ar fi plătit prin contracte transparente. Concluzia reiese din raportarea prezenței live în emisiuni, între 1 și 18 septembrie, a celor cinci candidați la tarifele pe care televiziunile le-au practicat pentru serviiciile de promovare în spațiul editorial acum patru luni, în campania pentru alegerile europarlamentare.

Cel mai mult ar avea de plătit, după 19 zile de precampanie, Victor Ponta – 208.932 de euro, urmat de Călin Popescu Tăriceanu – 109.618 de euro, dată fiind prezența lor frecventă la Antena 3. Difuzată mai mult decât președintele Senatului la televizor, ca număr de minute, Elena Udrea ar avea de plată, deoocamdată, doar 16.139 de euro, având în vedere expunerea la posturi cu audiențe și tarife mai mici – B1, Realitatea TV, RTV. Mediafax Monitorizare a urmărit aparițiile în direct ale acestora în studiouri, telefonic sau în conferințe de presă transmise live în perioada menționată.

Cum s-au făcut calculele

Exercițiul de monitorizare a plecat de la cronometrarea aparițiilor candidaților în emisiuni tv cu conținut editorial – în programele de știri ale TVR 1, TVR 2, Pro TV, Antena 1, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, B1 TV, N24-Plus, Kanal D, Digi 24, Romania TV, Money Channel din intervalul 07:00 – 24:00 în care cei cinci au intrat în direct din conferință de presă, intervenție telefonică sau alte tipuri de transmisiuni live). Au fost contorizate, de asemenea, aparițiile candidaților în emisiuni de tip talk-show la Realitatea TV, România TV, B1 TV, Antena 3 si Digi24, în intervalul orar 17:00-24:00.

Calculul costurilor totale s-a făcut pornind de la tarifele trimise de televiziuni Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) înaintea campaniei din mai 2014 pentru alegerile europarlamentare, când spațiul editorial s-a plătit, în mod declarat. Digi Tv, TVR 1 și TVR 2 și-au oferit și atunci spațiul gratuit.

Tarifele din emisiuni de dezbatere anunțate de Antena 3 la CNA în campania pentru europarlamentare

Sursa informațiilor CNA/ * Media pentru 10 minute și media pe minut sunt calculate de Mediafax

Tarifele din emisiuni de dezbatere anunțate de B1, Realitatea TV și RTV la CNA în campania pentru europarlamentare

Sursa informațiilor CNA/ * Media pe minut este calculată de Mediafax

Aparițiile la tv – primul top

Primele 19 zile de monitorizare au condus la următorul rezultat: candidatul cu cea mai solidă prezență pe micile ecrane a fost Victor Ponta, cu 789 de minute, adică cu o frecvență medie de 41,5 de minute zilnic, urmat, la mare distanță, de Elena Udrea, cu 343 de minute și o frecvență medie zilnică de 18,05 de minute. Locul al treilea este ocupat Călin Popescu Tăriceanu, cu 320 de minute și o frecvență medie zilnică de apariții de 16,8 minute. Urmează Klaus Iohanis cu un total de 220 de minute (11,5 minute în medie, zilnic) și Monica Macovei cu 197 de minute (10,3 minute, în medie, zilnic).

Infografic Gândul. Sursa informațiilor: Mediafax Monitorizare

Infografic Gândul. Sursa informațiilor: Mediafax Monitorizare

Infografic Gândul. Sursa informațiilor: Mediafax Monitorizare

Dacă ar fi fost taxat printr-un contract pentru aceste apariții potrivit tarifului de campanie electorală pentru europarlamentare, PSD ar fi trebuit să achite pentru Victor Ponta 208.932 euro, pInițiativa Liberală a lui Călin Popescu-Tăriceanu – 109.618 euro, PMP-ul Elenei Udrea 16.169 euro, ACL-ul lui Klaus Iohannis 9.287 euro, iar Monica Macovei 7.130 euro. În total 351.136 euro.

Cum s-a ajuns la „spațiul gratuit” la prezidențiale. Președintele CNA: „Legea este făcută de politicieni, nu de noi. Dacă nu se oferă timp egali de antenă, trimitem un avertisment”

Oficial, spațiul alocat de televiziuni promovării candiaților la prezidențiale va fi însă gratuit. Regula se aplică atât emisiunilor de promovare electorală, etichetate ca atare cu un semn distinctiv pe ecran, cât și celor de dezbatere electorală și celor informative. Fiecare televiziune va trimite până pe 23 septembrie lista programelor pe care le pune la dispoziția candidaților. Ulterior, până în preziuna campaniei, prezidențiabilii își vor anunța intenția de a se prezenta la dezbateri, alocându-li-se astfel timpi de antenă. Regulile campaniei pentru prezidențiale au venit de la CNA pe 11 septembrie și au devenit oficiale patru zile mai târziu când Decizia 528/2014 a ajuns și în Monitorul Oficial.

Gratuitatea este valabilă și pentru spoturile electorale difuzate în spațiul de publicitate al emisiunilor de dezbatere, limitate la 30 se secunde însă și condiționate de prezența candidatului în studio. Dacă televiziunea publică trebuie, prin lege, să acorde timpi egali de antenă candidaților, posturile private nu sunt însă obligate să conceapă emisiuni electorale și, dacă o fac fără respectarea tuturor regulilor CNA – informare corectă și pluralism -, riscă cel mult un avertisment.

„Libertatea editorială este indubitabilă și este atributul fiecărei televiziuni să își decidă conținutul. Este independența lor editorială și e sfântă”, a explicat președintele CNA, Laura Georgescu, pentru gândul, la întrebarea dacă televiziunile comerciale pot ieși, în practică, din regula distribuirii timpilor egali.

De ce promovarea tv s-a plătit în campania pentru europralamentare la vedere și acum este gratis? Președintele CNA invocă Legea de alegere a președintelui României pe care „politicienii au făcut-o, nu CNA”. „Decizia CNA este o transpunere a Legii 370/ 2004. Diferența față de alegerile europarlamentare este că, potrivit acestei legi, accesul la posturile de radio și tv, publice și – atenție – private, este egal și gratuit. Și acum cinci ani aceeași lege a guvernate deciziile emise de CNA”, spune Laura Georgescu.

Legea însă se referă strict la perioada campaniei electorale, cu toate că promovarea candidaților începe cu mult înainte, drept dovadă lansările de multe ori fastuase care au loc și cu 3-4 săptămâni mai devreme. În plus, alocarea egală a timpilor de antenă este mai mult o terorie. „Timpii de antenă trebuie să fie egali pentru toți candidații, dar mai mult ca sigur – vă spun din experiența de la europarlamentare – vom avea candidați care nu vin în fiecare săptămână. Și atunci este atributul exclusiv televiziunii să împartă acest spațiu”, admite Laura Georgescu diferențele.

Ce va face CNA? Va monitoriza acești timpi de antenă și, săptămânal, le va cere posturilor, dacă este cazul, să ofere compensații celor pe care i-ar fi nedreptățit. „Monitorizarea CNA se face din data de 15 septembrie când a fost publicată decizia în Monitorul Oficial. CNA monitorizează respectarea normelor privind informarea corectă și pluralismul. În funcție de rezultatele monitorizării, radiodifuzorii sunt atenționați cu obligația de a compensa dezechilibrele în săptămâna următoare. Avem monitorizarea la final de săptămână și imediat, luni, în ședință, se poate interveni în sensul arătat. Dar e greu de sancționat câtă vreme ești în afara campaniei electorale”, spune președintele CNA.

Cheltuieli la vedere. Cum au urmărit americanii cât a plătit Obama televiziunilor

Cheltuielile pe care partidele le fac în campaniile electorale sunt reglementate diferit de la o țară la alta, ca și modul în care candidații sau susținătorii lor își duc campania prin mijloacele audiovizuale.

Situații similare, în care cumpărarea de spațiu editorial este interzisă la alegerile prezidențiale, sunt întâlnite și în alte țări. În SUA candidații nu pot cumpăra decât publicitate electorală, nu și spațiu editorial, iar în Germania publicitatea electorală este restânsă la maximum. Asta nu înseamnă că nu sunt organizate dezbateri electorale, dimpotrivă. Însă banii de campanie și cheltuielile competitorilor sunt mereu la vedere. În SUA, Comisia Electorală Federală publică cu acribie datele privind veniturile, iar ONG-urile sunt „la zi” cu sumele pe care susținătorii „indirecți” ai competitorilor le cheltuiesc cu publicitatea TV.

Iată, cum arăta, de exemplu, graficul cheltuielilor cu publicitatea tv ale lui Barack Obama și ale lui Mitt Romney, aproape de finalul campaniei prezidențiale din 2012 din SUA. Detalii AICI.

Sursa graficului: Washington Post

În SUA, susținătorii partidelor nu pot cumpăra spațiu editorial în audiovizual, dar cumpără publicitate care, adesea, este „negativă” – nu este lăudat favoritul, ci este denigrat contracandidatul său. 80% din reclama astfel cumpărată – peste 500 de milioane de dolari – a fost, în ultimele alegeri prezidențiale, astfel cheltuită.

În Germania, partidele nu pot cumpăra spațiu publicitar de la radiodifuzorii privați – spoturi (rare) fiind difuzate de media publice. |n Franța, se întâmplă aproximativ la fel, promovarea „comercială” prin cumpărare de spațiu de emisiune fiind interzisă.