Și totuși de unde se plătesc astfel de spectacole grandioase, precum cel organizat de PSD pentru prezidențiabilul Victor Ponta? În documentele partidelor, accesul la cheltuieli este aproape interzis, există doar raportările pe care acestea le fac în campania electorală. Aceștia sunt banii albi ai partidelor. Donațiile se încasează cu greutate, în multe ședințe ale partidelor ieșind scântei din cauza faptului că organizațiile județene nu alimentează regulat contul de la București. Și totuși, când întrebi de unde a avut partidul fonduri pentru astfel de evenimente grandioase, răspunsul rămâne invariabil: din cotizațiile membrilor de partid.
La câteva luni după alegeri, Autoritatea Electorală Permanentă publică lista cu donatorii partidelor, fiind singura sursă de informare autorizată despre fondurile partidelor în timpul campaniilor electorale. Cu toate acestea, în fiecare campanie, cetățeanul poate vedea bannere imense desfășurate pe blocuri, de-a lungul drumurilor naționale sau al autostrăzilor. Milioane de euro care se rostogolesc pentru victoria unuia sau a altuia dintre candidații la prezidențiale. După campania din 2009, fiecare tabăra a acuzat-o pe cealaltă de cheltuirea a zeci de milioane de euro. Nimic dovedit.
„Tu știi ce mai fac banii tăi”, este o campanie Gândul prin care încercăm să arătăm fețele mai puțin cunoscute ale finanțării campaniilor electorale. Scheme prin care „patronii reali” ai politicii din România transformă printr-un sistem suveică un leu declarat în o sută de lei cheltuiți. Cum aparatul de stat este folosit în interes de partid, iar multe contracte cu statul conțin o clauză ascunsă prin care și partidul își primește o cotă parte. Totul mascat, sub forma unor contracte legale, în care și fundațiile de partid joacă un rol important.
Nimic nu este gratis când vine vorba de partide, deși politicienii dau această impresie alegătorilor. Drumul este gratis, sandvișul este gratis, chiar și banii de buzunar vin de la partid. Dar totul pentru votul care urmează să fie trimis în urnă, care deschide drumul spre o nouă serie de contracte favorabile contului de partid.
Adrian Năstase a inventat concursul „Trofeul Calității”, Mircea Cosma este acuzat de DNA că își asigura șpăgile chiar din banii statului, forțând asfaltatorii, pentru a obține în schimb contractele, la plata unui comision ilegal care umfla, în consecință costurile lucrărilor cerute de Consiliul Județean. Mai direcți în relația cu contractorii, Horea Uioreanu, Valentin Preda, Bunea Stancu sau Silviu Bian – susțin procurorii în rechizitorii – cereau direct șpaga pentru partid de la firmele care aveau contracte cu statul. Florin Popescu (mâna dreaptă a Elenei Udrea) a vrut, din câte au arătat tot procurorii, doar pui grill: 60 de tone, pentru campanie.
Asfaltările, deszăpezirile, gropile ecologice au fost surse importante pentru pușculița de partid.
Și cetățeanul a înțeles că partidul nu stă din banii lui, ci în cei ai firmelor sau, după cum s-a exprimat simplu un alegător PSD cu care am stat de vorbă în fașa Arenei Naționale, partidul stă în banii „offshore-urilor”.
Gândul a discutat cu mai mulți participanți la evenimentul organizat de PSD pe Național Arena. Donațiile către partid sunt excepția, și nu regula. Uni au recunoscut franc faptul căi nu își plătesc nici măcar cotizația de membru.
În schimb, se așteaptă ca partidul să le dea lor ceva, și nu invers. În campanie pot pune o vorbă bună, să ajute cu „sufletul”, dar nu cu banii.
Donațiile să vină din altă parte. O spune în cel mai sincer mod pesedistul de bază. Dar de unde? Liderii evită răspunsul direct când este vorba de bani, de costuri. Mereu îl pune în față pe simplul membru de partid și a sa cotizație.
PSD are datorii către furnizori de aproximativ opt milioane de euro, iar datele sunt confirmate chiar de către Ministerul de Finanțe. Nici celelalte partide nu sunt pe zero și ele au datorii. Cu toate acestea, suntem abia la începutul campaniei electorale prezidențiale. În auditul pe care l-a făcut după alegerile prezidențiale din 2009, Victor Ponta a descoperit, în calitate de președinte al PSD, că Mircea Geoană i-a lăsat o datorie de șase milioane de euro. Astfel, în patru ani, dar cu două luni înaintea prezidențialelor, datoria PSD a crescut de la șase la opt milioane de euro.