Autostrada lui Dragnea, retrogradată la grad de drum expres. Primar: „E foarte bine dacă are patru benzi. Era și mai bine dacă era autostradă”

Autostrada București-Alexandria-Craiova, supranumită Autostrada lui Dragnea, nu va mai fi construită. Aceasta a fost retrogradată în Master Planul General de Transport al ministrului Ioan Rus la grad de drum expres, un nou tip de șosele care vor împânzi până în 2030 România.

Autostrada lui Dragnea apare pe hărțile cuprinse în Master Plan cu numele de „Danubis Express” și are, momentan pe hârtie, o lungime de 195 de kilometri. Costul estimat al construcției drumului expres este de 952 de milioane de euro, fără TVA, din totalul de mai bine de 18,7 miliarde de euro, cât se vor cheltui până în 2030 pe sectorul rutier de profil.

„Danubis Express” nu se va opri însă la Craiova, potrivit unei hărți cuprinse în Master Planul de la Transporturi. Drumul ar continua apoi cu segmentul Lugoj-Craiova, cu o lungime de 246 de kilometri. Costul estimat al acestuia ar urma să îl depășească pe cel al tronsonului București-Alexandria-Craiova și ar urma să ajungă la 1,8 miliarde de euro, fără TVA.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

CLICK pentru a mări

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Din cei 1.800 de kilometri de autostradă promiși de Dan Șova, până în 2030, aproximativ 1.300 de kilometri se „transformă” în drumuri expres, costul de realizare al unui kilometru de drum expres fiind, potrivit autorităților, cu aproximativ cu 30% mai mic decât al unui kilometru de autostradă.

În prezent, în România nu există niciun kilometru de drum expres în rețeaua de transport ce cuprinde în total aproape 85.000 de kilometri de șosele. Peste mai bine de un deceniu vom avea însă 17 drumuri expres cu o lungime totală de 2.403 kilometri, potrivit Master Planului General de Transport.

Confuzie în Teleorman. Care e diferența dintre autostrada promisă și drumul expres

Trecerea de la denumirea de autostradă la cea de drum expres ar putea crea unele confuzii la nivelul edililor locali. Unul dintre cei care nu au auzit până acum de noile drumuri expres și de retrogradarea Autostrăzii lui Dragnea la acest grad este primarul din localitatea Răsmirești din județul Teleorman, prin apropierea căreia urma să treacă mult lăudata autostradă.

Contactat de gândul, primarul ne-a mărturisit că nu știe ce sunt drumurile expres și ne-a cerut mai multe detalii. I-am explicat că acestea sunt, de fapt, șosele cu patru benzi pe care sensul de mers poate fi alternat, în principiu, în funcție de traficul auto, fără spații de demarcare pe mijloc și fără benzi de urgență. Diferența față de o autostradă este, în fapt, aceea că aceasta din urmă trebuie să aibă cel puțin două benzi pe sens, dar și benzi de urgență și spații de demarcare.

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Mai lămurit, primarul Briceag Stan (PDL) ne răspunde. „E foarte bine dacă are patru benzi. Era și mai bine dacă era autostradă. Probabil că drumul acesta o să aibă mai multe ieșiri, probabil ne va fi și nouă mai ușor să intrăm”, a declarat el pentru gândul.

Edilul din Răsmirești ne-a mai spus și că în zonă localnicii se bazează mult pe agricultură, dar și că drumurile bune sunt dorite de toți românii. „Cine nu are nevoie din țară să meargă pe drumuri bune? Și când plecați în concediu vă rugați să aveți parte de drumuri bune”, a adăugat Briceag Stan.

Autostrada București-Alexandria-Craiova, contestată și blocată la stadiul de SF

Mai multe firme care au vrut să participe la licitația în urma căreia se stabilea câștigătorul care trebuia să realizeze studiul de fezabilitate (SF) pentru tronsonul București-Alexandria au contestat-o.

Pe lângă elaborarea SF-ului, contractul includea și pregătirea documentației pentru transmiterea aplicației de finanțare din fonduri stucturale pentru proiectul autostrăzii, precum și pregătirea documentației de atribuire pentru contractele de lucrări aferente proiectului autostrăzii.

Una dintre firmele de proiectare care a depus o notificare care se întindea pe 23 de pagini menționa, printre altele, că CNADNR impune executarea unui proiect complex „într-un termen exagerat de scurt” și că „încalcă flagrant dreptul prestatorului de a încasa prețul contractului, în cuantumul ofertat”.

Aceeași firmă mai susținea că autoritatea contractantă, adică CNADNR, încălca dreptul prestatorului de a primi dobânzi penalizatoare, potrivit legii, precum și despăgubiri pentru pierderile sau prejudiciile suferite. Termenul de patru luni în care compania de autostrăzi voia ca SF-ul să îi fie predat este considerat, la rândul lui, prea scurt.

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Sursă: Master Planul General de Transport al României

O altă firmă considera că în documentația aferentă procedurii de licitație pentru elaborarea SF-ului pentru București-Alexandria apăreau „prevederi abuzive și nerealiste”, în  timp ce un alt proiectant solicita „constatarea caracterului restrictiv și disproporționat al unor cerințe din cadrul fișei de date”, cerând refacerea fișei de date și a caietului de sarcini, precum și reluarea procedurii de achiziție publică.

De atunci, se adună amânări după amânări în cazul Autostrăzii lui Dragnea. Cea mai recentă a apărut spre finalul lunii septembrie când Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR) a anunțat că firmele interesate de realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii București-Alexandria vor putea depune ofertele până pe 6 octombrie, cu patru luni mai târziu față de termenul fixat inițial. Motivul invocat de CNADNR ține de „numeroasele clarificări” cu privire la documentele necesare în cadrul licitației.

Cum lăuda Dan Șova Autostrada lui Dragnea

Epopeea autostrăzii București-Alexandria-Craiova a început pe vremea ministrului Transporturilor Dan Șova. Acesta îi lăuda utilitatea, iar la începutul lunii aprilie o anunța ca fiind cea ai rentabilă dintre toate autostrăzile ce ar fi urmat să fie construite în România următorilor ani.

„Noi lucrăm la Master Planul General de Transport. Se fac calcule pentru toate autostrăzile pe raportul cost/beneficiu. București-Alexandria se află pe raportul cost/beneficiu în fața tuturor”, declara la acea dată Șova convins că numărul mașinilor care circulă pe această rută este mare. „Trec foarte multe autovehicule pe acolo”, adăuga el.

Aflarea veștilor cu privire la planul de construcție al noii autostrăzi i-a bucurat pe unii dintre edilii localităților de pe traseul acesteia, chiar dacă în zonă nu există o activitate economică bogată. Viceprimarul comunei Buzescu din județul Teleorman, Durlea Nicolae era unul dintre acesta. „La noi în comună nu avem nici o activitate economică. Doar 3 societăți agricole și 20 de magazine. În rest nimic, nimic”, ne explica viceprimarul care adăuga că de noua infrastructură se va bucura și populația de etnie romă din comună.