Premiile Nobel. Premiile create din voința inventatorului dinamitei. Cine sunt cei cu șansele cele mai mare la Nobelul pentru Pace

Premiile Nobel. Întrucât descoperitorii celebrului „boson Higgs”, Peter Higgs și Francois Englert, au fost recompensați deja cu premiul Nobel pentru fizică, în 2013, speculațiile se concentrează în acest an mai mult asupra premiului pentru pace și a celui pentru literatură.

Pentru premiul pentru pace, care va fi decernat pe 10 octombrie, au fost primite un număr record – 278 – de candidaturi. Deși lista completă este secretă, anumite nume sunt dezvăluite de cei care le-au propus, precum cel al americanului Snowden, fost consultant în Agenția de Securitate Națională (National Security Agency/ NSA), care a dezvăluit amploarea supravegherii electronice pe care o coordonează Statele Unite.

Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului de cercetări pentru pace din Oslo (PRIO), este unul dintre puținii experți în domeniu care a publicat o listă a favoriților, chiar dacă el nu a ghicit niciodată câștigătorul.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În acest an, Kristian Berg Harpviken l-a pus pe papa Francisc pe primul loc, în fața lui Edward Snowden, despre care spune că ar fi un laureat controversat, deoarece „mulți oameni continuă să îl vadă ca pe un trădător și ca pe cineva care a încălcat legea”.

Dacă cei cinci membri ai Comitetului Nobel s-ar pune de acord și ar vota pentru premierea acestui disident american care și-a găsit refugiu în Rusia, ei „ar sublinia independența” premiului, consideră Nobeliana.com, site-ul istoricilor norvegieni.
Alții nu sunt de acord cu această părere. „Ar fi un act cu adevărat curajos”, spune Robert Haardh, președintele Civil Right Defenders, un ONG suedez. „Dar dacă ne referim la trecut, nu pot să mi-l imaginez drept câștigător. E prea polemic, iar scandinavii sunt prea atașați de Statele Unite”, spune acesta.

Papa Francisc, care se află și în fruntea cotelor formulate de casa de pariuri Paddy Power, este și el un candidat care generează opinii divizate.

Desigur, spune Berg Harpviken, „profund injusta distribuție mondială a bogăției afectează pacea” și papa „și-a întors privirile către soarta săracilor și către nevoia unei noi logici de dezvoltare și de redistribuire economică”.

Însă, potrivit altor experți, Comitetul Nobel nu vrea să primească aceleași reproșuri pe care le-a primit odată cu alegerea lui Barack Obama în 2009, laureat al Nobelului pentru pace la mai puțin de un an după sosirea lui la Casa Albă.

Alte nume se aflau deja pe lista favoriților încă de anul trecut, precum Malala Yousafzai, militanta pentru dreptul la educație în vârstă de 17 ani, și medicul Denis Mukwege, care tratează femeile violate în estul Republicii Democrate Congo.

Nobelul ar putea să se orienteze însă spre Rusia, prin premierea, de exemplu, a ziarului de opoziție Novaya Gazeta (coînființată de Mihail Gorbaciov în 1993, cu banii primiți odată cu Nobelul său), sau către Belarus, prin alegerea militantului pentru drepturile omului Ales Bialiațki.

„Acest an a fost marcat de multe drame. Asta ar putea să însemne că lista (candidaților) va fi diferită”, a declarat Kristian Berg Harpviken pentru agenția de presă norvegiană NTB.

După părerea aceluiași expert, Comitetul Nobel ar putea să dorească să trimită un mesaj, prin alegerea unui laureat care să fie implicat într-unul dintre numeroasele conflicte din ultimul an, în lumea arabă sau în Ucraina. „Însă asta nu vrea neapărat să spună că ei vor găsi neapărat unul”, spune expertul norvegian.

Prezicerea câștigătorului în privința Nobelului pentru literatură este, la rândul ei, un exercițiu periculos. Celebrul romancier japonez Haruki Murakami este încă un favorit al pariorilor, dar nu și al criticilor.

„Lipsește din operele sale acel supliment de profunzime”, tranșează Elise Karlsson, critic literar al cotidianului Svenska Dagbladet.

Prin prisma numărului foarte mic de laureați africani din 1901 și până în prezent, numele kenyanului Ngugi wa Thiong’o și cel al algerienei Assia Djebar sunt tot mai mult vehiculate.

Claes Wahlin, de la cotidianul suedez Aftonbladet, este de părere că romancierul somalez Nuruddin Farah, anglofon, este „pe gustul Academiei suedeze”.

Sezonul premiilor Nobel debutează luni, 6 octombrie, odată cu atribuirea celui pentru medicină.

Marți, 7 octombrie, va fi anunțat Nobelul pentru fizică, iar premiul Nobel pentru chimie va fi decernat miercuri, 8 octombrie.
Potrivit tradiției, și spre deosebire de celelalte premii, data la care va fi anunțat Nobelul pentru literatură va fi comunicată doar cu câteva zile înainte. De obicei, acest premiu este anunțat într-o joi. Premiul ar putea fi atribuit în acest an pe 9 octombrie.

Vineri, 10 octombrie, va fi anunțat laureatul premiului Nobel pentru pace.

Premiul pentru economie, adeseori atribuit unor americani, este ultimul care va fi anunțat, luni, 13 octombrie.

Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel. Fapte și cifre

Însă cine este cel mai vârstnic laureat al premiului Nobel? Dar cel mai tânăr? Câte femei au primit acest premiu?

Prezentăm mai jos o serie de informații insolite despre laureații premiului Nobel, potrivit site-ului Fundației Nobel, nobelprize.org.

Record Nobel: 278 de candidați – acesta este numărul de nume propuse în 2014 la premiul Nobel pentru pace, o cifră record pentru această distincție. Cu excepția laureaților, numele candidaților vor fi dezvăluite abia peste 50 de ani.

Refuz Nobel: Doi laureați au refuzat distincția – francezul Jean-Paul Sartre a refuzat premiul pentru literatură în 1964, iar premierul vietnamez Le Duc Tho a refuzat să împartă premiul pentru pace, în 1973, cu secretarul de stat american Henry Kissinger. În plus, Adolf Hitler a interzis unui număr de trei laureați germani să primească premiul – Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) și Gerhard Domagk (medicină, 1939) -, iar guvernul sovietic l-a obligat pe Boris Pasternak să refuze premiul pentru literatură în 1958.

Laureați Nobel încarcerați: Trei laureați se aflau la închisoare în momentul în care premiul a fost anunțat: pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), opozanta birmană Aung San Suu Kyi (1991) și disidentul chinez Liu Xiaobo (2010). Aung San Suu Kyi a mers pe 16 iunie 2012 la Oslo unde a putut să își prezinte în cele din urmă discursul de acceptare a premiului Nobel, la peste 20 de ani după atribuirea acestuia.

Cei mai vârstnici laureați Nobel: La 90 ani, americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câștigător al premiului pentru economie în 2007, a devenit cel mai în vârstă laureat în momentul atribuirii premiului Nobel. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit acest premiu. În ceea ce le privește pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru literatură în același an (2007). A murit în noiembrie 2013.

Cei mai tineri laureați Nobel: La 25 de ani, britanicul Lawrence Bragg a devenit în 1915 cel mai tânăr laureat al premiului Nobel – premiul pentru fizică -, pe care l-a împărțit cu tatăl său William.

Nobel în familie: Istoria familiei franceze Curie se confundă cu aceea a premiilor Nobel. În 1903, soții Pierre și Marie Curie au fost recompensați cu Nobelul pentru fizică. În 1911, Marie Curie (născută Skolodowska), prima femeie premiată cu Nobel, a fost din nou laureată, dar într-o altă disciplină – chimie -, devenind singura femeie de două ori câștigătoare a premiului. În 1935, fiica ei Irène Juliot-Curie și soțul ei Frédéric Juliot au primit la rândul lor premiul Nobel pentru chimie. Sora mai mică a lui Irène, Eve Curie, s-a căsătorit cu Henry Richardson Labouisse care, în calitate de director al UNICEF, a primit în numele acestei agenții din cadrul ONU premiul Nobel pentru pace în 1965.

Nobel și femeile: 44 de femei, inclusiv Marie Curie de două ori, alături de 803 bărbați, au fost laureați ai premiului Nobel de la înființarea acestuia în 1901. Abia în 2009 premiul Nobel pentru economie a fost atribuit unei femei – americanca Elinor Ostrom. În fizică, doar două femei – alături de 191 bărbați – au fost recompensate, însă niciuna după anul 1963.

Nobel și cele mai apreciate domenii: Cei mai mulți laureați Nobel pentru literatură scriu proză. În fizică, cel mai recompensat domeniu este cel al particulelor. În chimie – biochimia; în medicină – genetica are un avans; în economie – macroeconomia.

Limbile și Nobel: Engleza ocupă prima poziție în topul limbilor folosite de cei mai mulți scriitori care au primit Nobelul pentru literatură, cu 27 laureați, urmată de franceză și germană (ambele cu 13 laureați), spaniolă (11 laureați), suedeză (șapte laureați), italiană (șase laureați), rusă (cinci laureați), poloneză (patru laureați), norvegiană și daneză (ambele cu trei laureați), greacă și japoneză (ambele cu doi laureați). Araba, chineza și chiar occitana, printre alte limbi, sunt la rândul lor reprezentate în acest top.

Premiile Nobel. Summitul laureaților Nobel de la Cape Town, anulat deoarece Dalai Lama nu a primit viză

Orașul Cape Town din Africa de Sud, care urma să găzduiască a 14-a ediție a Summitului laureaților Nobelului pentru Pace în perioada 13-15 octombrie, a anunțat joi anularea evenimentului, din cauza refuzului Pretoriei de a-i acorda viză lui Dalai Lama, relatează AFP.

„Laureații Nobelului și instituțiile laureate participante au convenit, în absența acordării vizei lui Dalai Lama, să renunțe la participarea lor colectivă, în semn de protest față de această decizie”, a anunțat Primăria Cape Town într-un comunicat, precizând că summitul se află deja în căutarea altui loc de găzduire.

„Foarte furioasă și profund dezamăgită”, Patricia De Lille, primarul orașului, a criticat dur Guvernul, într-un comunicat.
Desmond Tutu, considerat conștiința națională sud-africană, a denunțat miercuri atitudinea Guvernului sud-african și i-a acuzat pe succesorii lui Nelson Mandela că-l „scuipă în față” pe ilustrul lor predecesor.

„Îmi este rușine să spun că această bandă de lingăi este Guvernul meu”, a spus arhiepiscopul emerit al orașului.
„Nu există nicio îndoială că Guvernul sud-african este de vină pentru această situație”, a declarat De Lille. Ea este membră a Alianței Democratice (DA), principalul partid de opoziție față de ANC, formațiunea aflată la putere în Africa de Sud de 20 de ani. DA conduce provincia Cape din 2009.

„Ei au indus în mod deliberat în eroare opinia (publică) referitor la viza lui Dalai Lama, afirmând că nu au primit cererea, când, în fapt, i-au transmis în mod clar reprezentanților acestuia că nicio viză nu va fi eliberată pentru venirea sa la summitul de la Cape Town anul acesta”, a adăugat ea.

Este a treia oară când Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, acuzat de China că vrea independența Tibetului, este tratat ca indezirabil în Africa de Sud, de la venirea la putere a președintelui Jacob Zuma, în 2009.

Africa de Sud a optat, sub conducerea sa, pentru o diplomație prochineză și, în general, direct în serviciul intereselor sale economice, lăsând deoparte probleme de guvernanță și drepturile omului, dragi predecesorilor lui Zuma, Nelson Mandela (1994-1999) și Thabo Mbeki (1999-2008).

Summitul laureaților Premiului Nobel pentru Pace urma să aibă loc pentru prima dată în Africa de Sud și să fie dedicat memoriei lui Nelson Mandela, care a decedat în decembrie.

Desmond Tutu, care va împlini curând 83 de ani, a amintit că, în timpul său, Mandela nu a ezitat să ignore recomandările americanilor, atunci când aceștia-i cereau să înceteze orice prietenie cu liderii Muammar Khadafi și Fidel Castro.

Acest nou episod „spune multe despre ceea ce a devenit Guvernul nostru”, a criticat, de asemenea, fostul președinte sud-african Frederik Willem de Klerk, ultimul președinte al regimului de apartheid, care a împărțit Premiul Nobel pentru Pace cu Mandela, în 1993.

„După 1994, Africa de Sud părea că a devenit o referință a speranței pentru o lume care are nevoie de dreptate, de reconciliere, de integritate și de principii de guvernanță”, a spus el.

„Suspendarea Summitului de la Cape Town este posibil să fie percepută de către viitorii istorici drept momentul de cotitură în care Africa de Sud a încetat, până la urmă, să mai reprezinte ceva special în Africa și nobil în lume”, a adăugat el.