Premierul a făcut această afirmație, marți, la Ministerul de Interne, în contextul în care preciza că Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) mai are nevoie de patru elicoptere pentru a putea interveni în toate zonele țării, inclusiv în Republica Moldova.
El a precizat că Guvernul va asigura fondurile necesare, în 2015-2016, pentru această achiziție, dar a ținut să sublinieze că statul ar fi avut banii necesari dacă nu ar fi fost retrocedată „Cumințenia Pământului”, sculptură a lui Constantin Brâncuși.
„Pentru încă patru elicoptere ne trebuie 20 de milioane de euro. O cheltuială foarte bună și necesară. Deci, cam cât a pierdut statul român când s-a retrocedat opera lui Brâncuși. Ca să înțelegeți de ce sunt supărat uneori, că acei 20 de milioane aș vrea să-i folosesc să cumpărăm încă patru elicoptere și să dotăm medicii, paramedicii care intervin”, a mai spus Ponta.
În urmă cu trei săptămâni, premierul Ponta declara că își dorește, ca cetățean, ca justiția să fie mai eficientă, deoarece reprezintă un serviciu public, și să fie responsabilă atunci când greșește, arătând că, deocamdată, aceasta este singura putere care nu răspunde niciodată când greșește.
El argumenta atunci și prin faptul că, tot printr-o decizie a justiției, singura operă a lui Constantin Brâncuși din România a fost retrocedată deși la dosar erau toate documentele care indicau că a fost cumpărată de statul român.
Ulterior, Ponta a anunțat că i-a cerut ministrului Justiției să sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greșită în cazul operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.
Inspecția Judiciară s-a sesizat și a anunțat că efectuează verificări în cazul acestei declarații a premierului despre decizia instanței privind retrocedarea operei lui Brâncuși „Cumințenia Pământului”, raportul urmând să fie analizat în CSM, care va stabili dacă prin aceste afirmații a fost încălcată independența justiției.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a susținut atunci că nu se poate vorbi despre ingerință în justiție în cazul declarației premierului Victor Ponta referitoare la statuia „Cumințenia Pământului” a lui Brâncuși, în condițiile în care acesta a făcut „o apreciere cu privire la o soluție, o evaluare”.
Ministerul Culturii a fost mandatat recent de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii „Cumințenia Pământului”, de Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane euro și a fost pusă în vânzare, ministerul fiind invitat să își exercite dreptul de preemțiune.
Constantin Brâncuși, care este evaluată la circa 20 de milioane de euro și face parte dintr-o colecție bucureșteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să își exercite dreptul de preemțiune.
În prezent, nu a fost stabilit un preț de pornire pentru sculptura „Cumințenia Pământului”, întrucât aceasta nu va putea fi achiziționată în cadrul unei licitații clasice. Însă, la dorința actualilor proprietari ai sculpturii – moștenitorii arhitectului Gheorghe Romașcu, care a cumpărat opera chiar de la Constantin Brâncuși -, „Cumințenia Pământului” a fost prezentată în această expoziție privată, fiind posibilă o vânzare a acesteia, după exercitarea dreptului de preemțiune al statului român, prin intermediul Ministerului Culturii.
Deși este greu de spus cum vor evolua lucrurile, potrivit reprezentanților Artmark, această sculptură ar putea fi teoretic achiziționată în cele din urmă de Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013, care mai are în colecțiile sale o lucrare de Brâncuși.
Însă lucrarea ar putea rămâne și în România, dacă statul român, prin intermediul Ministerului Culturii, va face o ofertă care va fi acceptată de actualii săi proprietari.
Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.
„Cumințenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat al familiei colecționarului cu actualul Muzeu Național de Artă al României.
Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.
Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.”, pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuși, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.