Stefan Hell, laureatul de origine română al premiului Nobel. „Educația primită în România mi-a ajutat mult. Mi-a ușurat viața”

„Cred că ceea ce s-a întâmplat azi arată că munca, perseverența, educația de bază care mi-a fost oferită în România și de care m-am bucurat a fost un lucru foarte important. Toți pot fi la fel de mândri ca și mine de acest premiu”, a spus Stefan Hell într-un interviu acordat postului de televiziune Digi 24. Născut în Arad, la sfârșitul anului 1962, cercetătorul a urmat, pentru un an, același liceu pe care l-a urmat și scriitoarea germană de origine română Herta Muller – „Nikolaus Lenau”, din Timișoara. „Nu o cunosc personal. Am fost la aceeași școală, la liceul din Timișoara, dar nu în același timp. La Timișoara, pentru prima dată, m-am îndreptat spre fizică. Am câștigat un consurs local la fizică și am fost încurajat să îmi urmez studiile în fizică. Educația primită atunci în România mi-a ajutat mult. Mi-a ușurat viața. Când am ajuns în Germania mi-a fost mai ușor”, a povestit Stefan Hell, în cadrul aceluiași interviu.

El a mai vorbit și despre cât de importantă a fost, pentru evoluția sa, educația pe care a primit-o pe când era copil, în localitatea Sântana din județul Arad. „Cred că e foarte important să te simți bine, să te bucuri de ce faci. Această bucurie de a face știință am învățat-o mai devreme, în județul Arad, în Sântana, am avut profesori minunați care mi-au stimulat interesul pentru știință. Această atitudine pe care am avut-o m-a ajutat să urmăresc probleme interesante și să reușesc până la urmă”, a spus omul de știință, care spune că datorează Nobelul și educației de bază pe care a primit-o în România. „Ceea ce s-a întâmplat azi arată că munca, perseverența, educația de bază care mi-a fost oferită în România și de care m-am bucurat a fost un lucru foarte important. Toți pot fi la fel de mândri ca și mine de acest premiu”, a mai spus Stefan Hell, pentru care rădăcinile sunt foarte importante.

Membru de onoare al Academiei Române și doctor al Universității „Vasile Goldiș” din Arad și al Politehnicii din București, cercetătorul german a vizitat România în mai multe rânduri. „Mă simt foarte apropiat, am rădăcini acolo, m-am născut în Arad. Acolo m-am îndreptat spre cercetările din științe. Rădăcine sunt foarte importante pentru mine. Am avut un schimb de emailuri cu președintele Academiei Române acum câteva zile și i-am sugerat să facem câteva întâlniri pe teme științifice. Sper că se v a realiza. Aș fi mulțumit dacă aș putea să mă întâlnesc cu mai mulți oameni de știință din acest domeniu în România. Ar fi extrem de frumos, m-aș bucura”, a mai spus Stefan Hell.

Director al Institutului pentru Chimie și Biofizică Max Planck din Göttingen și director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg, Stefan Hell împarte premiul Nobel 2014 pentru Chimie cu Eric Betzig și William E. Moerner. Ei au fost premiați pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție”, potrivit comitetului Nobel. Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie, iar Stefan Hell spune că va folosi banii pentru cercetare.

Stefan Hell este unul dintre creatorii nanoscopiei optice (împreună cu Pohl, Wilson și Sheppard). A făcut cercetări importante în centre de prestigiu, precum Institutul Max Planck, ca șef al departamentului de Nano-Bio-Fotonică, fiind profesor la Facultatea de Fizică a Universității din Heidelberg, profesor la Universitatea din Turku, Finlanda, și profesor onorific la Facultatea de Fizică a Universității din Göttingen. Lucrările sale tratează probleme de pionierat în domeniul microscopiei optice de superezoluție, cu largi aplicații în nanoștiințe și nanotehnologii.

Microscopul 4Pi reprezintă prima mare realizarea a lui Stefan Hell, dat fiind că acesta a condus la obținerea unei rezoluții de ordinul a 100 nm, care corespunde unui spot focal sferic de câteva ori mai mic decât cel obținut în microscopia confocală. În 1999-2000, a urmat o nouă descoperire importantă: microscopia cu baleiaj laser bazată pe golire prin emisie stimulata (STED- stimulated emmision depletion).

Stefan Hell și-a publicat rezultatele în peste 200 de lucrări științifice în reviste de mare prestigiu, iar pentru rezultatele sale a fost distins cu numeroase premii. El a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de „golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.