FILMUL „Fuga lui Hayssam” continuă. Rolurile principale, preluate de frații acestuia

Filmul „Fuga lui Hayssam”, suficient de lung și de ofertant pentru a inspira o producție cinematografică veritabilă, a ajuns, teoretic, la final. Practic, însă, povestea continuă, cu sirianul în închisoare și cu frații lui dați în urmărire, pentru a fi duși tot acolo.

Condamnarea vinovaților pentru fuga lui Hayssam din țară ar fi trebuit să încheie o serie de evenimente începută în urmă cu opt ani, atunci când sirianul se urca la bordul unei nave, în încercarea de a scăpa de o judecată pentru terorism. În schimb, după un proces lung, finalizat cu pedepse grele, apar întrebări în legătură cu modul în care sunt luate măsuri astfel încât cei condamnați să își ispășească pedepsele.

Frații lui Omar Hayssam, Mukhles și Mahmoud, s-au asigurat că nu mai sunt în țară înainte de decizia instanței supreme, chiar dacă judecătorii Curții de Apel Oradea i-au găsit nevinovați pentru fuga din țară a sirianului și existau premisele ca și decizia definitivă să fie similară. Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-au găsit însă vinovați pe frații lui Omar Hayssam, dar și pe Mustafa Tartoussi – armatorul vasului cu care a fugit sirianul – și i-au condamnat, pe 7 octombrie, la pedepse de cinci, respectiv șapte ani de închisoare.

Având o decizie definitivă a instanței, autoritățile au mers să îi caute pentra a-i încarcera, însă nu l-au găsit decât pe Tartoussi. Modelul „fuga din țară” a fost preluat și de frații lui Omar Hayssam, care, de data asta, au avut rolurile principale. Mukhles ar fi plecat, fără opreliști, în Israel, în timp ce Mahmoud ar fi ieșit din țară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.

Conform unei anchete publicate vineri de Rise Project, frații lui Omar Hayssam au fost implicați în 27 de companii, în prezent ei deținând și o felie importantă din piața autohtonă a apelor minerale. De altfel, producătorul de ape minerale Bucovina a fost unul dintre cele mai importante active din averea familiei Omar până la momentul răpirii celor trei jurnaliști români din 2005. Afacerea cu ape minerale a fost revitalizată în 2006, prin noua companie Rio Bucovina SRL, care a reintrat discret anul trecut sub controlul familiei lui Omar Hayssam, scriu jurnaliștii de la Rise Project. Procurorii care i-au investigat pe cei doi frați Omar susțin că ei au fost doar simpli interpuși pentru Hayssam, care conducea cu autoritate afacerile familiei.

Tartoussi: „Hayssam a dat 800 de euro pentru un loc pe navă”

Povestea fugii lui Omar Hayssam din România este strâns legată de un alt eveniment, care a avut loc în anul 2005. Atunci, mai exact în 28 martie 2005, trei jurnaliști români, Marie Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mișcoci și Eduard Ovidiu Ohanesian au fost dați dispăruți în Bagdad, alături de ei aflându-se și Mohammad Munaf, un american de origine irakiană, care îi însoțea ca ghid.

La 24 de ore distanță, apărea anunțul făcut de omul de afaceri sirian Omar Hayssam, care spunea că a fost contactat de răpitorii celor patru, care i-au transmis o cerere de răscumpărare. Era vorba despre un milion de dolari pentru eliberarea fiecăruia dintre cei patru.

După 55 de zile în care au avut loc ample manifestări stradale, apeluri la eliberare, dar și demersuri din partea mai multe instituții, cei patru au fost eliberați. Președintele Traian Băsescu anunța atunci că statul roman nu a plătit în niciun fel răscumpărarea jurnaliștilor.

Imediat după încheierea acestui eveniment, au început să apară semnele de întrebare cu privire la adevărata miză a răpirii, persoanele care au stat în spatele ei și cine a avut de câștigat de pe urma lipsirii de libertate a jurnaliștilor.

La aceste întrebări au răspuns procurorii, câteva luni mai târziu, mai exact în octombrie 2005, când este dispusă trimiterea în judecată a lui Omar Hayssam și a lui Mohammad Munaf. Ambii erau acuzați de inițiere, constituire și sprijinire a unei asocieri în scopul săvârșirii de acte de terorism și de complicitate la săvârșirea infracțiunii de act de terrorism. Anchetatorii povestesc, în actul de sesizare a instanței, că sirianul Omar Hayssam a fost cel care a plănuit răpirea celor trei jurnaliști, în ideea că ar fi fost trimis în Irak pentru răscumpărarea lor și a lui Mohammad Munaf și ar fi obținut astfel suma de 4 milioane de dolari, cu titlu de recompensă pentru răpitori.

Astfel, potrivit anchetatorilor, planul lui Hayssam a fost să fugă pentru a scăpa de dosarele pentru infracțiuni economice pentru care era judecat în România, dar și să scoată din țară o sumă foarte mare de bani.

Planul a fost însă sortit eșecului, iar Omar Hayssam a rămas pe teritoriul României, fiind arestat în dosare în care era suspectat că a fraudat bugetul statului. El va fi arestat și în dosarul privind răpirea jurnaliștilor români.

La sfârșitul lunii aprilie 2006, la cererea procurorului Ciprian Nastasiu, care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam, instanța Curții de Apel București dispune revocarea, din motive medicale, a ultimului mandat de arestare preventivă și înlocuirea lui cu interdicția de a părăsi țara. Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în rețeaua penitenciarelor, ci doar în unități oncologice aparținând Ministerului Sănătății. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în fața instanței, avocații săi invocând faptul că acesta era programat la ședințe de chimioterapie.

În 28 iunie 2006, Hayssam apare ultima dată în fața judecătorului, neputând fi audiat, întrucât se află sub sedative.

Acesta este momentul în care în schemă apar frații lui Omar Hayssam – Mukhles și Mahmoud – și omul de afaceri Mustafa Tartoussi. Așa cum aveau să stabilească procurorii, Hayssam a fugit din țară, în 30 iunie 2006, la bordul navei lui Tartoussi, Iman T, cu destinația Siria.

Autoritățile libaneze au confirmat ulterior, într-un răspuns la comisia rogatorie solicitată de autoritățile române în dosarul lui Mustafa Tartoussi, că Hayssam a părăsit România, la bordul vasului Iman T, care l-a avut drept căpitan pe Youssef Abd Al-Razzaq Tartoussi și era încărcat cu ceapă și componente de macarale. Căpitanul navei Iman T a susținut că a fost plătit cu 800 de euro de Omar Hayssam, înregistrat sub numele fratelui său, Omar Samir, pentru a fi lăsat într-o cabină a vasului.

Anterior, anchetatorii au suspectat că Hayssam a fugit la bordul navei siriane Al Mahmoud 4, care plecase în 13 iulie 2006 din Portul Midia, cu câteva mii de animale în Siria.

Șefii SRI, SIE și DGIPI, și procurorul general plătesc cu funcția

Pe de altă parte, Omar Hayssam i-a declarat procurorului DIICOT Ciprian Nastasiu că a plecat din România „ca un domn, cu capul sus, la costum, aranjat, parfumat”, cu ajutorul unui pașaport cu identitate falsă și alt „look”, de pe Otopeni, într-una din convorbirile telefonice între cei doi, înregistrate de SRI în perioada 14 august – 18 septembrie 2006.

Totodată, Hayssam sugera, în cadrul discuțiilor cu Nastasiu, că plecarea sa a fost aranjată la vârf, totul fiind legat de un personaj misterios, numit „Profesorul”, despre care s-a speculat ulterior că ar fi fost Traian Băsescu.

În martie 2008, președintele Traian Băsescu atrage atenția că a fost foarte mediatizat faptul că „un terorist”, respectiv Omar Hayssam, a plecat din țară „ca un boier”, când de fapt el a plecat „târându-se printre oi”. Șeful statului mai spunea că există documente tehnice, inclusiv probe ADN, că Omar Hayssam a plecat din România „printre oi” și că, după ce a părăsit țara, sirianul a menținut „contacte” cu politicieni.

Urmare a fugii lui Hayssam, șefii SRI, SIE și DGIPI, respectiv Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, precum și procurorul general al României, Ilie Botoș, au demisionat. Procurorul Ciprian Nastasiu – cel care a anchetat dosarul răpirii – este eliberat din funcția de șef adjunct al DIICOT. Și medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova, care a eliberat adeverința medicală care, în parte, a stat la baza deciziei instanței de a-l elibera pe Hayssam, a fost eliberat din funcție și acuzat de Administrația Penitenciarelor de abuz în serviciu și fals intelectual. Ulterior, procurorii dispun neînceperea urmăririi penale față de Tănăsescu, stabilind că fapta nu a fost săvârșită cu intenție.

După aproximativ un an de la fuga lui Hayssam, la sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii DIICOT îi trimit în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar. Ei sunt acuzați l-au ajutat să iasă din țară pe Omar Hayssam, deși știau că este cercetat pentru fapte de terorism.

Așa cum aveau să arate în rechizitoriu, procurorii au ajuns la concluzia că în perioada 23 – 30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud și Omar Mukhles, ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoștea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire a trei jurnaliști români în Irak.

Procesul debutează la Curtea de Apel București, în 29 noiembrie 2007, iar după nu mai puțin de 15 termene, derulate pe parcursul unui an și jumătate, instanța supremă decide ca dosarul să se judece la Curtea de Apel Oradea, admițând cererea de mutare a cauzei formulată de frații lui Hayssam. Primul termen la noua instanță are loc în 17 iunie 2009, iar după 16 termene de judecată și cinci ani de la sesizarea instanței, Omar Hayssam este condamnat la 2 de ani de închisoare pentru fuga sa din țară, în timp ce frații săi și omul de afaceri sunt achitați de instanță.

Hayssam, prins după „o operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat”

Unul dintre cei care au vorbit în fața magistraților, la unul dintre cele 16 termene, audiat cu numele de „Radu Vasile” a spus că l-a văzut pe cetățeanul sirian în București la circa 10 – 12 zile după data de 30 iunie 2006, când se presupune că acesta ar fi părăsit România.

„Era în luna iulie. Nu știu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus și a oprit. Mașinile au staționat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbați”, declara martorul.

Potrivit lui „Radu Vasile”, deși se susținea în acea perioadă că cetățeanul sirian era bolnav, acesta nu părea să aibă probleme. „Nu părea bolnav, așa cum se susținea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el”, a mai spus martorul.

Pe de altă parte, un alt bărbat care a dat declarații la Curtea de Apel Oradea, audiat sub numele de „Adrian” a spus că plecarea afaceristului din țară a costat câteva „zeci de mii de euro”, sumă care a fost strânsă de frații afaceristului sirian de la comercianții arabi cu legume și flori din București.

„Nu îmi mai aduc foarte bine aminte data, doar că era vară. Am fost de față când Tarek i-a promis acelui bărbat că poate rezolva plecarea lui Hayssam Omar. Discuția s-a purtat în limba arabă, la modul general, iar prețul avansat a fost de câteva zeci de mii de euro, care urmau să fie colectați de la arabii care se ocupă de comerțul cu legume și flori în București”, a declarat martorul.

Acesta a adăugat că îl cunoaște de câțiva ani pe Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam a fugit din țară, și știe că acesta a mai scos și alte persoane din România.

„Îl cunosc personal pe Tartoussi, știu că are de mulți ani afaceri în portul Constanța. Îl cunosc și autoritățile din Portul Constanța foarte bine. I se adresează familiar, cu «Să trăiți dom’ patron». Știu însă și că a scos persoane ilegal din țară, am cunoștință de astfel de lucruri”, arătata martorul, la termenul din 5 martie 2012 al procesului.

Totuși, declarațiile martorilor și rechizitoriul procurorilor nu reușesc să convingă judecătorii de la Curtea de Apel Oradea că Omar Mahmoud, Omar Mukhles și Mustafa Tartoussi l-au ajutat pe Hayssam să fugă din România.

Faptul că cei trei au fost achitați de instanța de judecată a dus la formularea unei contestații, care s-a judecat la instanța supremă, iar primul termen de judecată are loc în 24 ianuarie 2013.

Cei trei, prin avocații lor, au înaintat mai multe cereri în fața instanței. Între acestea se numără audierea lui Omar Hayssam, desecretizarea a 111 file privind convorbirile telefonice aflate la în volumul cu documente clasificate sau reaudierea unor martori. Fie că au fost admise, fie că au fost respinse, dosarul a fost soluționat după aproape doi ani de la înregistrarea apelului făcut în cauză.

În plin proces legat de fuga sa din țară, Omar Hayssam este predat, la 19 iulie 2013, Poliției Române și dus într-un centru de reținere și arest, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă și înșelăciune.

Nici până în prezent, autoritățile nu au precizat unde a fost prins sirianul, existând doar speculații că el ar fi fost adus din Siria.

Președintele Traian Băsescu declara, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând: „Cum să vă spun, când România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul altui stat”.

Frații lui Hayssam, condamnați după șapte ani, dați acum în urmărire internațională

După 32 de termene de judecată, instanța supremă emite o decizie defintivă, în 7 octombrie, în cazul fugii lui Omar Hayssam din România și îi găsește vinovați pe frații săi, motiv pentru care îi condamnă la cinci ani de închisoare, dar și pe omul de afaceri Mustafa Tartoussi, care primește pedeapsa cea mai grea, de șapte de ani de închisoare.

„Absolut tot ceea ce am scris în acel rechizitoriu cred că a stat la baza sentinței. Este o decizie corectă. Înseamnă că probatoriul a fost confirmat de o instanță judecătorească. (….) Nu știu de ce au fost achitați în primă instanță. A fost opinia unui judecător”, a declarat, pentru MEDIAFAX, procurorul DIICOT Cătălin Borcoman, cel care a anchetat fuga lui Hayssam din țară.

În timp ce Tartoussi s-a predat imediat după condamnare, frații lui Hayssam nu mai sunt de găsit și au fost dați în urmărire internațională.

Astfel, Omar Mahmoud și Omar Mukhles par să fi aplicat aceeași „rețetă” pe care a folosit-o în fața magistraților și Omar Hayssam, cât a fost liber. Mai exact, s-au prezentat la puține termene de judecată, iar autoritățile române nu au reușit să prevadă, din timp, că o eventuală condamnare a fraților Omar ar putea să-i surprindă pe aceștia în afara granițelor țării.

Polițiștii spun acum că există date conform cărora Mukhles se află în Israel, în timp ce Mahmoud a ieșit din țară la 3 octombrie, cu patru zile înainte să fie condamnat, pe la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu Rutier.