Președintele Nikolici nu se teme de amânarea aderării Serbiei la UE din cauza politicii sale

„Europa va încerca, cu siguranță, să determine Serbia să impună sancțiuni Rusiei. Iar poate că o asemenea încercare va avea loc în viitorul apropiat, pentru că Europa insistă asupra politicii externe comune în cadrul acordului privind aderarea noastră la UE”, a declarat Nikolici într-un interviu pentru postul de radio Rossia-1.

„De fapt Europa nu are o politică externă comună asupra vreunui subiect. Un exemplu este recunoașterea Kosovo și Metohiei. Dacă există vreo politică externă comună, cum a fost posibil ca o parte a membrilor UE să nu recunoască independența Kosovo și Metohiei? Aceștia sunt Slovacia, România, Spania, Grecia și Ciprul. Iar acest lucru este mult mai serios decât impunerea unor sancțiuni unui stat. De aceea, dacă există excepții, acestea trebuie să existe pentru toți, inclusiv pentru Serbia”, a subliniat președintele sârb.

Nikolici a spus că nu-i este teamă de amânarea aderării Serbiei la UE din cauza politicii sale. „Atunci când am decis să negociem cu UE, nu am vorbit despre a impune sancțiuni Rusiei”, a argumentat el.

Președintele sârb a explicat, de asemenea, că politica actuală a țării sale față de Rusia și UE este diferită de cea a Ucrainei de acum un an. „O parte a Ucrainei voia să fie cu UE, alta voia să fie cu Rusia. Serbia nu este divizată în acest subiect. Ea vrea să fie atât cu Rusia, cât și cu UE. Iar acest lucru trebuie să-i fie acordat atât de ambele”, a spus el.

UE a impus mai multe rânduri de sancțiunii unor bănci, companii în domeniul energetic și al Apărării din Rusia, dar și anumitor ruși, din cauza presupusei implicări a Moscovei în conflictul ucrainean. Serbia a refuzat să susțină aceste sancțiuni.

Săptămâna trecută, ambasadorul sârb în Rusia Slavenko Terzici a declarat că „leadershipul sârb a spus clar că nu se va alătura niciodată sancțiunilor impuse Rusiei”.

Oficiali europeni și occidentali au solicitat Serbiei, candidată la aderarea la UE, să se alăture sancțiunilor impuse de Bruxelles Rusiei în urma crizei din Ucraina, însă Belgradul evită aplicarea măsurilor, pentru a nu-și supăra aliatul tradițional. Moscova a susținut Belgradul în mai multe dosare sensibile, în special în ceea ce privește independența Kosovo.

Kosovo și-a proclamat pe 17 februarie 2008 independența, pe care Rusia nu o recunoaște, denunțând un „precedent” cauzat de ingerințe internaționale, Moscova referindu-se astfel la intervenția NATO în fosta Iugoslavie.