Ce este ”foamea invizibilă”, o boală de care suferă DOUĂ MILIARDE de oameni

IFPRI publică anual o situație a locurilor unde este concentrată foamea și în acest an pune accentul pe aspectul ‘crucial, dar adesea neglijat’ al acestei forme de malnutriție, care apare la populațiile a căror alimentație este săracă în nutrienți esențiali, relatează luni AFP.

Zinc, fier, iod, vitaminele A și B sunt elemente care, consumate în cantități insuficiente, nu asigură o sănătate mulțumitoare și o bună dezvoltare, explică IFPRI. Chiar dacă efectele foamei invizibile nu sunt evidente pe termen scurt, pe termen lung ele se dovedesc ‘devastatoare’, manifestându-se prin creșterea mortalității materne și infantile, handicapuri fizice, slăbirea sistemului imunitar și a facultăților intelectuale.

În mod paradoxal, surplusul de greutate sau obezitatea și foamea nu sunt incompatibile, arată IFPRI, în acest caz intervenind un consum excesiv de ‘macronutrienți’ (lipide, glucide), scrie Agerpres.

Cele peste 2 miliarde de persoane afectate de foamea invizibilă în lume reprezintă ‘mai mult de dublul celor 805 milioane de persoane ale căror nevoi calorice nu sunt satisfăcute’, subliniază raportul, la care au colaborat Agenția de ajutor pentru cooperare tehnică și dezvoltare (ACTED — ONG francez), Concern Worldwide (ONG irlandez) și Welthungerlife (ONG german).

‘Foamea invizibilă’ ucide anual 1,1 milioane de copii, din cele 3,1 milioane de oameni care mor în fiecare an de subnutriție, apreciază studiul.

În afară de efectele asupra sănătății, ‘foamea invizibilă afectează sever economiile țărilor, dăunând productivității muncii’ și scăzând PIB-ul majorității statelor în dezvoltare cu 0,7 — 2%, afirmă IFPRI.

Organismul recomandă guvernelor să ‘mărească diversitatea alimentară’, făcând ca adaosul de zinc, fier și vitamine esențiale în alimente să fie obligatoriu în cursul prelucrării lor.

În privința foamei în lume, IFPRI constată o ameliorare în țările în curs de dezvoltare din 1990, dar este de părere că situația rămâne ‘gravă’. Printre cele 16 țări cel mai grav afectate, potrivit datelor strânse între 2009 și 2013, două prezintă o situație ‘extrem de alarmantă’ și se află în Africa orientală: Eritreea și Burundi. În Africa subsahariană și Asia de Sud se găsesc aproape toate țările a căror situație este considerată ‘alarmant㒠— Laos, Mozambic, Niger, Madagascar, Sierra Leone, Zambia, Yemen, Haiti, Etiopia, Ciad, Sudan, Sudanul de Sud, Insulele Comore și Timorul oriental.