Marele jaf din pădurile românești. DNA face public primul mare dosar în care anchetează mafia pădurilor. Cât s-a tăiat ilegal

Publicat: 16/05/2015, 10:29
Actualizat: 20/03/2019, 17:56

Prințul Paul și prințesa Lia au ajuns, miercuri seară, la DNA Brașov, pentru a fi audiați în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri în care sunt vizați mai mulți judecători, senatorul Ilie Sârbu și deputații Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam. Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că Paul Philippe și Lia Georgia „au cumpărat influență de la Iacob Sorin Ion”, cu sprijinul juristei acestora, Alina Carmen Ciocoiu, și pretinzând că sunt moștenitorii bunurilor deținute de Casa Regală a României. Iacob le-ar fi promis celor doi că va interveni, direct sau cu ajutorul altor persoane, la funcționari cu atribuții în reconstituirea dreptului de proprietate pentru obținerea mai multor terenuri și clădiri. Aceștia ar fi urmărit reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren forestier de aproximativ 30.000 de hectare din orașul Broșteni, județul Suceava. În acest sens, ar fi fost făcute demersuri și s-ar fi încercat „să se capaciteze Comisia locală de fond funciar Broșteni să se pronunțe favorabil asupra unei cereri mai vechi formulate de Paul Philippe”. Miercuri dimineață, vila acestora din Capitală a fost percheziționată de anchetatori. Judecătorii Ordog Lorand Andraș și Gabriel Uță de la Tribunalul Covasna și judecătoarea Roxana Adam de la Tribunalul Brașov au fost și ei audiați, tot miercuri, timp de mai multe ore, în același dosar.

Ilie Sârbu și Viorel Hrebenciuc, urmăriți penal în dosarul retrocedărilor

Senatorul Ilie Sârbu, deputații Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam și directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, au fost și ei audiați la DNA. Ioan Adam se numără printre cei 37 de deputați PSD, care alături de un deputat PC, au depus mai multe amendamente la Codul Silvic ce permit defrișări în pădurile private, dacă proprietarul vrea să construiască unități turistice în zona respectivă.
DNA a anunțat într-un comunicat transmis, miercuri seară, că Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam și Adam Crăciunescu sunt urmăriți penal în dosarul retrocedărilor. Ilie Sârbu este cercetat pentru folosire a influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, precizează DNA.

În cazul lui Viorel Hrebenciuc, urmărirea penală vizează infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Ioan Adam este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, constituire a unui grup infracțional organizat și trei infracțiuni de cumpărare de influență, iar Adam Crăciunescu, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Zeci de milioane de copaci puși la pământ de hoți, în primii 12 ani de la Revoluție

Ultimul raport al Curții de Conturi arată că, în primii 12 ani de la Revoluție, din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro. Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălțime de 30 de metri și cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrișate ilegal cel puțin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafața împădurită a provinciilor istorice românești era de 8,5 milioane de hectare și reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafață a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafața fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului și 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carențelor din legislație, după cum notează ultimul raport al Curții de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

„Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept, și au indus în eroare unele instanțe de judecată”, explicau ei în raportul citat.

„Proprietatea publică a statului asupra pădurilor s-a diminuat prin reconstituiri sau, mai bine zis, de cele mai multe ori, prin constituiri abuzive de drepturi de proprietate, autoritățile publice manifestând adeseori o inexplicabilă indiferență și pasivitate”, adăugau aceștia.

Tabel: reconstituirea drepturilor de proprietate după 20 de ani de aplicare a legilor de fond funciar

Tabel: situația fondului forestier în perioada 2010 – 2012

Prințului Paul i s-a retrocedat o parte din Pădurea Snagov

Un caz care îl implică pe Prințul Paul a fost semnalat de inspectorii de la Curtea de Conturi în raportul privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012” pentru exemplificarea trecerii abuzive a unor terenuri forestiere din proprietatea publică a statului în proprietate privată.

„Prințul Paul al României a solicitat și a luat 47 de hectare din pădurea Snagov, deși aceasta nu a fost în proprietatea Casei Regale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, încă din anul 1941, a declarat pădurea Snagov ca fiind domeniu public al statului”, se menționa în raportul Curții de Conturi publicat în 2013.

FOTO: Octav Ganea/Mediafax Foto

În februarie 2002, Paul Lambrino a solicitat Regiei Naționale a Pădurilor restituirea unei suprafețe de aproape 47 de hectare din Pădurea Fundul Sacului, aflată pe malul Lacului Snagov. Cererea sa a fost respinsă, iar un an mai târziu Prințul Paul a chemat în judecată Primăria Snagov pentru a o obliga la restituirea terenului.

La acea dată, el nu avea calitatea de a formula în nume propriu o astfel de cerere pe legile de restituire a proprietăților pentru că tatăl său trăia, acesta din urmă fiind singurul care ar fi putut formula astfel de notificări.

„Deși nu a prezentat un titlu de proprietate valabil și nici nu a făcut dovada deposedării abuzive, Judecătoria Buftea i-a admis cererea lui `Paul al României` și, prin sentință civilă din data de 26 iunie 2003, a obligat Comisia județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să pună în aplicare hotărârea judecătorească și să aprobe împroprietărirea Prințului Paul cu suprafața de 10 hectare teren forestier, maximul la care dădea dreptul legea”, se explică în raport.

Comisia Județeană Ilfov a validat dreptul de proprietate, dar RNP-Romsilva a cerut în instanță anularea hotărârii la începutul lui 2005. Acțiunea a fost respinsă însă de Curtea de Apel București.

Ulterior, Paul Lambrino a solicitat și restituirea restului suprafeței cerute inițial, iar în 2006 Comisia Județeană Ilfov i-a validat cererea.

„Judecătoria Buftea și apoi Comisia Județeană Ilfov l-a împroprietărit nelegal și necuvenit pe Paul Philippe, născut Lambrino, cu 47 ha în pădurea Snagov, cu o valoare la prețul pieței de la acea dată de peste 14 milioane de euro”, conchid reprezentanții Curții de Conturi.

Cazul pădurii Trivale. Era a statului, dar a fost retrocedată

Cazul Prințului Paul nu este însă singurul semnalat de Curtea de Conturi. O altă retrocedare abuzivă a avut loc în cazul pădurii Trivale unde s-au urmărit unele beneficii imobiliare.

Mai multe comisii locale din județul Argeș au propus reconstituiri de drepturi de proprietate în pădurea Unității de Producție II Trivale, iar Comisia Județeană Argeș a validat-o chiar dacă pădurea a fost întotdeauna în proprietatea Statului.

„Amplasamentele fostelor proprietăți solicitate nu s-au indentificat în teren, nu s-a constatat dacă sunt libere, nu s-au propus amplasamente vecine dacă cele solicitate erau ocupate prin puneri în posesie anterioare ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, ci s-a trecut pur și simplu la atribuirea de amplasamente în UP II Trivale”, notau reprezentanții Curții de Conturi.

„Și mai grav este faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea Trivale fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deținut cu adevărat terenuri forestiere, suprafața deținută și amplasamentul acesteia. În unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce privește calitatea de moștenitor a solicitantului”, adăugau ei.

Astfel, în perioada 2011 – 2005 s-au făcut retrocedări după autori diferiți, deși cel deposedat era unul singur, pentru a se putea trece peste limita de 10 hectare impusă de legislația de atunci. Așa s-au retrocedat 192,5 hectare în UP II Trivale, deși pădurea a fost mereu a statului.

„Comisiile locale și comisia județeană Argeș, prin actele emise cu încălcarea legii, au translatat proprietatea publică în proprietate particulară urmărindu-se aparent creșterea valorii terenurilor pentru moștenitori, fiind evidentă valoarea imobiliară a unor astfel de terenuri”, se explica în același raport.

Cazul pădurii Comorova – a fost scoasă de sub regim silvic, înstrăinată și defrișată

Pădurea Comorova, singura de pe litoralul românesc al Mării Negre, avea inițial o suprafață de 855 de hectare. În perioada 1967-1968 circa 259 de hectare au fost scoase din fondul forestier și parțial defrișate pentru construcția stațiunilor Olimp, Neptu, și Jupiter.

Ea a fost preluată în administrare de Regia Patrimoniului de Stat în 1981, prin structura locală Întrepinderea Agroindustrială Neptun. Aceasta a fost transformată ulterior în societate comercială.

„În loc să o treacă din nou în fondul forestier național, dată fiind și valoarea științifică a acestei păduri, Guvernul, prin HG nr.647-25.09.1998, a trecut suprafața de 519 hectare în administrarea Consiliului Local Mangalia cu destinația de parc municipal, iar după apariția legii nr.213/1998, a trecut-o în proprietatea publică a acestuia”, spun cei de la Curtea de Conturi.

Printr-o hotărâre a Consiliului Local Mangalia, 298,76 hectare din pădure au fost trecute din proprietate publică în proprietate privată a Municipiului Mangalia, iar în 2003 Consiliul Local a mai votat o hotărâre prin care se aproba „folosirea definitivă sau temporară în alte scopuri decât cele silvice pentru extinderea intravilanului minicipiului Mangalia”.

„Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate și nici în siturile Natura 2000, denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă”, se mai explică în raport.

„În perioada 2000 – 20005, pădurea Comorova a căzut victima unor afaceri imobilitare veroase prin vânzări și revânzări succesive de terenuri împădurite către persoane juridice și persoane fizice sau între persoane fizice, fiecare urmărind să obțină un beneficiu de pe urma tranzacțiilro cu terenuri forestiere”, mai spun reprezentanții Curții de Conturi.

În 2012, mai existau 395,25 hectare în proprietatea privată a municipiului Mangalia, suprafață care nu era administrată în regim silvic.

Dacă duminică ar fi alegeri, tu cu cine ai vota?

Vezi rezultate

Loading ... Loading ...
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Rezultate parțiale alegeri prezidențiale 2024, turul 1. Marcel Ciolacu, pe primul loc. Surpriza de pe...
Gigi Becali, DERAPAJ rușinos la adresa Elenei Lasconi! A spus-o public, ca toată România să...
FOTO. Jaqueline Cristian, imagini fabuloase în costum de baie
Secretul succesului suveranistului Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Este la un pas de turul 2|ANALIZǍ
Ce se întâmplase cu Gabriel Cotabiță în ultimele luni! Declarațiile făcute de soția lui cu...
Ce avere are Călin Georgescu, candidatul care a provocat cea mai mare surpriză la alegerile...
George Simion susține că a intrat în turul 2 și acuză „manipularea prin sondaje toxice”....
Au fost publicate REZULTATELE de la ora 22:44. Răsturnare de situație a voturilor! Cine e...
Care este cea mai sănătoasă salată de vinete din România, potrivit lui Dragoș Pătraru
Mircea Geoană, după exit-poll: "Surprinzător și dezamăgitor. Celor mai tineri vreau să le dau ștafeta"
Șoșoacă despre Călin Georgescu: E un...
O nouă taxă pentru românii care stau la bloc. Când va fi introdusă și cât...
De ce boală secretă suferea Gabriel Cotabiță! Acum s-a aflat de ce transpira excesiv. Artistul...
Amendă pentru depășirea vitezei legale cu până la 10 km/h?
Referendum local în Capitală. Rezultat: Referedumul a trecut pragul şi varinta DA are peste 50%....
ADEVĂRUL despre România în Al Doilea Război. „Am avut norocul să...”
Anunț șocant despre Ion Iliescu. Ce s-a întâmplat cu fostul președinte al României
Rezultate BEC, se numără voturile. Răsturnare de situație
Cum a apărut Ilinca Simion la o secție de votare din București. George Simion a...
Călin Georgescu, prima reacție după exit poll-urile de la închiderea urnelor: „Poporul român a ales...
Oana Roman, mesaj trist despre moartea prietenilor ei, Gabriel Cotabiță și Marius Bațu. „Bucurați-vă, fraților,...
Orgoliul și mândria l-au ţinut pe Mihai Bendeac departe de Gabriel Cotabiţă: "Iartă-mă. Deși e...
BANCUL ZILEI. BULĂ: – Nevasta mea s-a îmbrăcat în polițistă și mi-a spus..
Românii au taxe mai mici pe muncă decât vecinii lor, dar rămân cu mai puţini...