Guvernul Ponta a făcut cele mai mici investiții în economie din ultimii șapte ani. Sumele sunt la jumătate față de cele înregistrate în timpul crizei economice

Concret, cheltuielile de capital din primele opt luni ale anului, adică investițiile directe ale statului, investiții care nu includ cofinanțările pentru proiecte din fonduri europene, sunt cele mai mici din ultimii șapte ani, atât în cifră absolută, respectiv 6,9 miliarde de lei, cât și ca pondere în PIB, respectiv 1,1%, reiese din cele mai recente date ale Ministerul Finanțelor Publice.

Reducerea investițiilor din bani publici a fost soluția tuturor Guvernelor din ultimii ani pentru a ține în frâu deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile statului. Analiștii avertizează însă că proiectele finanțate de stat sunt esențiale pentru bunul mers la economiei.

„Investițiile sunt foarte bune deoarece ele au rol de multiplicator în economie. Banii se duc la companii, de unde sunt investiți, cresc activele”, a declarat pentru gândul Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View.

În opinia sa, „sunt două filosofii diferite, fie faci investiții, fie dai banii pentru consum. S-a mers pe a doua, dar eu sunt de părere că cea bună ar fi fost cea de stimulare a investițiilor. Sigur că într-un an electoral astfel de măsuri îți asigură voturi”.

Investiții mai mici decât în plină recesiune

Investițiile directe ale statului sunt în acest an la jumătate față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2008 și cu 44,4% mai mici decât în 2010, an de criză în care România avea un deficit bugetar de 9% din PIB și o contractare a economiei de 6,6% din PIB.

Măsurile cu caracter social preferate de Guvernul Ponta sunt, alături de performanța scăzută în atragerea de fonduri europene, principalele motive pentru lipsa investițiilor din bani publici, consideră și Aurelian Dochia, analist economic.

În opinia sa, investițiile ar fi „antrenat” economia și ar fi avut efecte benefice pe termen lung.

„Dacă am fi reușit să atingem măcar nivelul bugetat (al investițiilor n.r.) probabil că am fi avut o creștere economică mai viguroasă în 2014, care ar fi fost o bază bună pentru anii următori. Proiectele de investiții, în special proiectele de infrastructură ar fi asigurat buna funcționare a economiei și în anii viitori, dar acestea sunt tergiversate și amânate”, a precizat Dochia pentru gândul.

În prima jumătate a anului, spre exemplu, cheltuielile de capital au fost realizate în proporție de 69,3% față de nivelul bugetat pentru anul în curs, potrivit datelor Finanțelor.

Totodată, față de anu trecut, cheltuielile de capital ale statului au scăzut cu 28,4 procente.

Cum au evoluat cheltuielile de capital, respectiv investițiile statului, în primele opt luni din ultimii șapte ani

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice

Vlad Muscalu, economist-șef ING, este de părere că reducerea investițiilor nu denotă o atenție deosebită pentru încadrarea în ținta de deficit.

„Nu cred că ce am văzut anul acesta, o reducere mult mai agresivă a investițiilor publice, este determinat de o atenție deosebită la deficitul bugetar”, a declarat Muscalu pentru gândul. În opinia sa, îngrijorătoare este și lipsa de transparență a guvernanților care nu au oferit un motiv pentru această reducere drastică a investițiilor.

„Oficiali de rang înalt, inclusiv premierul Victor Ponta, dădeau vina pe birocrație, or actuala formațiune politică este la Putere din mai 2012. Presa de opoziție dădea vina pe faptul că odată ce s-a schimbat Puterea nu s-au semnat contractele în același ritm sau că cei care au venit nu aveau experiența celor din trecut. Un motiv mai îngrijorător ar fi cel legat de avansul anchetelor DNA care ridică temeri că sistemul nu funcționează cum ar trebui”, a precizat economistul.

Povara fiscală a descurajat investițiile private

Muscalu apreciază că pe lângă scăderea masivă a investițiilor publice, inclusiv a celor din fonduri europene, o altă problemă este reducerea investițiilor private, ca urmare a noilor taxe.

În opinia sa, anul viitor, Guvernul va avea mari probleme în ceea ce privește atingerea țintei de deficit asumate, de 1,4% din PIB.

„Anul viitor va trebui să continuăm consolidarea fiscală pentru că anul acesta am luat de la unii și am dat la alții, au fost niște majorări de taxe însoțite de majorări de salarii. Anul viitor avem o țintă de deficit de 1,4%, însă credem că deficitul va ajunge la 3%”, a precizat Muscalu.

În cifre absolute, cheltuielile de capital au înregistrat ușoare creșteri în perioada 2010-2012, însă, ca procent în produsul intern brut, respectiv raportate la economia României, graficul generat de datele de Finanțe arată că acestea urmează o linie în jos.

Statul cheltuia 2,7% din PIB pentru investiții în urmă cu șapte ani, în jur de 2% din PIB în perioada de recesiune și revenire a economiei și doar 1,1% în 2014, an în care România ar urma să înregistreze o creștere economică de 2,4% din PIB, potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI).

Evoluția ponderii cheltuielilor de capital în perioada ianuarie-august din ultimii șapte ani

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice

Noile taxe nu au „salvat” bugetul

Analiștii sunt de părere că lipsa de bani la buget a dus la scăderea drastică a investițiilor din bani publici. Cu toate că banii colectați la vistieria statului au fost mai mulți de la an la an (cu excepția lui 2009), ca procent în PIB, adică raportați la economia României, sumele strânse la buget s-au menținut la un nivel similar celui din perioada de criză.

În ciuda taxelor introduse sau majorate de Guvernul Ponta (taxa pe stâlp, acciza suplimentară la carburanți), veniturile bugetare la opt luni nu au sărit de 21% din PIB.

Astfel, dacă în primele opt luni din 2008, România colecta echivalentul a 22,6% din PIB, în periada ianuarie-august 2014, suma reprezintă doar 20,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai puțin decât în anii 2009-2010.

Evoluția veniturilor colectate la bugetul general consolidat în primele opt luni din ultimii șapte ani.

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice