Înalta Curte de Casație și Justiție a respins astfel cererea Agenției Naționale de Integritate (ANI) de schimbare a termenului la care se va analiza admisibilitatea recursului în dosarul lui Iohannis, respectiv data la care s-ar putea decide fie că recursul este nefondat și că rămâne soluția de anulare a raportului de incompatibilitate, fie că acesta se judecă pe fond.
Agenția Națională de Integritate ceruse instanței supreme, în 22 octombrie, să ia în discuție mai repede dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, considerând că judecata ar trebui să aibă loc înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, nu la două zile după, respectiv în 18 noiembrie, data stabilită inițial.
Potrivit Codului de procedură penală, există trei posibilități prin care se poate soluționa admisibilitatea recursului.
Astfel, conform articolului 493, care reglementează procedura de filtrare a recursurilor, când această cale de atac este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de lege sau că recursul este evident nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Ulterior, decizia se comunică părților implicate în proces.
În acest caz, se menține decizia de la Curtea de Apel Alba-Iulia, care a dispus anularea raportului prin care ANI a stabilit că Iohannis a fost incompatibil.
„Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casare și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților”, este a doua variantă de soluționare a acestui dosar.
O a treia posibilitate este aceea ca membrii completului să pronunțe, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și să fixeze termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părților.
Instanța supremă este cea care va decide definitiv dacă primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acționarilor societăților Apă Canal și Piețe sau dacă raportul ANI va fi anulat, așa cum a dispus și Curtea de Apel Alba-Iulia.
În 24 aprilie 2013, Agenția Națională de Integritate anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 și SC Piețe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câștigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestația acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate și a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanța supremă.
Președintele PNL, Klaus Iohannis a declarat că va candida la prezidențiale indiferent de ceea ce se va întâmpla la instanța supremă și că pornește de la premisa că va câștiga procesul.
„Nu am cum să pierd, în primă instanță am câștigat, și încă foarte bine, acest proces. Nu există nicio chestiune suplimentară față de ce s-a discutat pe fond și nu există pentru mine niciun motiv să cred că aș putea să pierd acest proces, și atunci, sigur, dacă ar fi un termen relativ rapid, s-ar judeca, aș câștiga procesul și ar fi scoasă această chestiune din discuția publică”, a precizat liderul PNL.