Finanțele au publicat cu două zile întârziere datele privind modul în care au fost încasați și cheltuiți banii publici în primele nouă luni. Cum arată execuția bugetară

UPDATE: Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat execuția bugetară la nouă luni

În primele nouă luni ale anului, sumele colectate la buget au fost de 155,4 miliarde de lei, echivalentul a 23,5% din PIB, cu doar 0,1 puncte procentuale mai mult decât în aceiași perioadă a anului trecut, reiese din datele publicate luni seara de Finanțe. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 155 de miliarde de lei, circa 23,4% din PIB.

Dacă la impozitul pe profit, sumele încasate de stat în primele trei trimestre au crescut cu 13,2%, la 9,1 miliarde de lei, la capitolul venituri din impozitul pe salarii, sumele au fost cu doar 2,5% mai mari, respectiv 17,3 miliarde de lei, față de 16,8 miliarde de lei în 2013.

Introducerea taxei pe stâlp a adus venituri suplimentare considerabile la buget. Astfel, impozitele și taxele pe proprietate au însumat 5,4 miliarde de lei, cu 45,4% mai mult decât în primele nouă luni din 2013.

La capitolul încasări din TVA, a doua cea mai mare sursă de venit a bugetului, după contribuțiile de asigurări, execuția arată că în primele trei trimestre executivul nu a reușit să aducă la buget nici măcar nivelul de venituri înregistrat anul trecut, de 6% din PIB. Încasările din TVA s-au situat în perioada ianuarie-septembrie la 37,9 miliarde de lei, respectiv 5,7% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât în aceiași perioadă din 2013.

„Gaura” de la pensii a ajuns în septembri la 9,5 miliarde de lei. Mai exact, contribuțiile de asigurări strânse la Bugetul asigurărilor sociale au însumat 29 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au fost de 38,5 miliarde de dolari. Asta în contextul în care, din octombrie, Guvernul a decis reducerea CAS la angajator cu cinci puncte procentuale, măsură care se va resimți în execuția din luna următoare, companiile datorând contribuții mai scăzute din semestrul IV.

În ceea ce privește cheltuielile efectuate de Guvern, acestea se mențin în liniile conturate până acum. Cheltuielile de investiții sunt mai mici decât anul trecut cu 23,7% la cheltuieli de capital și cu 10,8% la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) ar fi trebuit să publice pe 25 octombrie execuția bugetară pe primele trei trimestre ale anului, respectiv pe perioada ianuarie-septembrie. Datele întârzie însă, în contextul în care economia „gâfâie”, tocmai din cauza introducerii unor taxe și impozite menite să echilibreze finanțele publice.

Până în această lună, ministerul, fără excepție și indiferent de cine a fost condus, a publicat cifrele aferente execuției bugetare în fiecare lună, pe data de 25, chiar și atunci când termenul cădea într-o zi nelucrătoare.

Captură realizată luni, ora 16:10

Anul acesta, România a reintrat în recesiune tehnică, după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de scădere. Mai exact, în primul trimestru al acestui an, PIB-ul s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul IV din 2013, iar în T2 din 2014, contracția a fost de 1% față de T1 2014.

Investițiile statului au scăzut masiv, iar taxele introduse pentru echilibrarea bugetului public au tras în jos și investițiile private, lucru care s-a reflectat în mersul economiei. Actualul Guvern a făcut, în primele opt luni ale acestui an, cele mai mai mici investiții în economie din ultimii șapte ani. Chiar și în plină criză economică, respectiv în aceiași perioadă din 2009-2010, statul a „pompat” mai mulți bani în economie decât au fost investiți, la capitolul cheltuieli de capital, în 2014.

Luni, BCR, cea mai mare bancă din România, din punct de vedere al activelor, a redus estimările privind creșterea economiei, prognozând un avans de 1,8% al PIB-ului în acest an, pe fondul deteriorării investițiilor publice, dar și din cauza situației incerte a principalilor parteneri comerciali ai României.

Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal și economist-șef Raiffeisen Bank, susține că, deși cea mai recentă prognoză de creștere economică făcută publică de banca sa era de 2% pentru 2014, cel mai probabil, produsul intern brut va avansa cu 1,5% în acest an, cu eventuale „cosmetizări” date de evoluția agriculturii.

Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în 2014.

Ce spun cifrele din industrie

Cifra de afaceri din industrie a scăzut în august cu 12,3% față de iulie, ca urmare a scăderii comenzilor din industria prelucrătoare (-12,7%) și din industria extractivă (-2,4%). Pe marile grupe industriale scăderi s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de capital (-26,6%), industria bunurilor intermediare (-8,7%), industria bunurilor de uz curent (-7,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-6,1%). Industria energetică a crescut cu 3,8%. Față de august 2013, cifra de afaceri în industrie a crescut cu 2,3%, reiese din cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS).

Totodată, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor a scăzut în august cu 4,8% față de iulie, ca urmare a scăderilor înregistrate la activitÇŽțile de transport (-8,1%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-6,5%) și la activitățile de comunicații (-0,7%). Creșteri au înregistrat activitățile de servicii informatice și tehnologia informației (+8,3%) și activitățile de producție cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare și transmitere de programe (+6,9%).

Exporturile au scăzut în august cu 18,8% față de iulie. Comparativ cu luna august 2013, exporturile au crescut cu 1,0% la valori exprimate în lei (0,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 3,9% atât la valori exprimate în lei cât și la valori exprimate în euro.

Lucrările din construcții nu dau semne de revenire. Numărul autorizațiilor de construcții eliberate în primele opt luni ale anului a scăzut cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, la 25.174, în special în regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est, după o reducere cu 5% în august, când au fost emise 3.618 autorizații, potrivit datelor INS.

Cum a arătat execuția bugetară din prima jumătate a anului

În prima jumătate a acestui an, veniturile de la buget au fost cu 4,5 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro, mai mici decât cele pe care se baza Guvernul, reiese din datele MFP. Pe de altă parte, cheltuielile au fost cu 9,4 miliarde de lei mai mici decât cele cuprinse în programul pe anul în curs, document pe baza căruia a fost întocmit bugetul pe 2014.

Pe partea de venituri, încasări mai slabe decât cele anticipate s-au înregistrat la capitolele impozit pe salarii și venit, unde s-au colectat 11,4 miliarde de lei, față de 11,8 miliarde, cât se anticipa.

La cheltuieli, Guvernul a „ajustat” bugetul prin reducerea banilor de la investiții. Astfel, sumele cheltuite pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost de 4,5 miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât se anticipase.

Practic, contribuțiile executivului la cofinanțarea proiectelor din fonduri comunitare au fost la jumătate față de angajamentele luate, ceea ce a permis echilibrarea bugetului, lipsa acestor cheltuieli fiind aproape suficientă pentru a acoperi „gaura” de la venituri.

Totodată, cheltuielile de capital ale statului, respectiv cele destinate tot investițiilor, au fost în primele șase luni de 4,8 miliarde de lei, față de 6,9 miliarde, suma pe care executivul o anticipa.

Bugetul pe 2015, o altă „nebuloasă”

În afară de publicarea cifrelor privind execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului, Guvernul mai are o restanță importantă: draftul de buget pentru 2015. Guvernul ar fi trebuit să prezinte Parlamentului un proiect de buget până la data de 15 octombrie 2014, potrivit Legii finanțelor publice.

Ioana Maria Petrescu, ministrul Finanțelor Publice, a precizat redactarea acestui documente este o prioritate a ministerului pe care îl conduce.

O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) urmează să ajungă la București la finele lunii noiembrie, după alegeri, pentru a discuta bugetul, dar și pentru a oferi asistență tehnică României pentru reducerea evaziunii fiscale la TVA, precum și pentru verificarea persoanelor cu averi mari, susține ministrul Finanțelor.

„În plus, am cerut sprijinul FMI-ului pe un program, despre care eu cred că este extrem de important, în care se verifică persoanele cu averi foarte mari. Programul acesta a început cu mai mult timp în urmă, s-au luat în vizor mai multe persoane cu avere de peste 20 de milioane de euro. Am restrâns, ca să spun, sfera la 30 de persoane despre care crede ANAF că n-au venituri care să justifice averea pe care o au”, a explicat ministrul, într-un interviu pentru Economica.net.