Separatiștii din estul Ucrainei își aleg duminică Parlamentul și președintele

„Alegerile vor permite constituirea unui Guvern legitim”, a declarat „premierul” „Republicii Populare Donețk”, Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie este aproape sigură. La Lugansk, o altă regiune separatistă, sediu al „Republicii Populare Lugansk”, „președintele” Igor Plotnițki ar urma să fie reconfirmat în funcție.

Cele două regiuni rebele din Donbas, bazin minier din estul Ucrainei, și-au proclamat independența unilateral în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forțele ucrainene care acuză Rusia că trimite armament și militari pentru a ajuta separatiștii.

„Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice” din Donețk și Lugansk, apreciază analistul Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de expertiză politică.

Pentru cele două republici separatiste, „este un nou punct de plecare (…), o cale către recunoașterea lor, chiar dacă nu se știe prea bine cine le va recunoaște”, adaugă el.

Campania electorală este redusă la minim la Donețk – câteva afișe ale candidatului Zaharcenko pe străzi – și pare total absentă în celelalte orașe. Toți candidații apără aceeași linie: independența față de Ucraina și apropierea de Rusia.

Numărul votanților este nesigur: din cele cinci milioane de alegători înscriși pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului, mulți au părăsit regiunea din cauza luptelor.

Autoritățile separatiste din Donețk au anunțat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani și posibilitatea de a participa la scrutin pentru voluntarii străini – numeroși ruși și câțiva europeni – veniți să lupte alături de rebeli. Niciun observator al vreunei organizații internaționale nu este așteptat. Doar câțiva deputați ruși au anunțat că vor veni să observe desfășurarea alegerilor.

„Voi merge să votez dacă nu vor fi bombardamente în cartierul meu. Altfel, voi rămâne acasă”, a declarat pentru AFP Oksana Vasilievna, în vârstă de 62 de ani, care locuiește în nordul orașului Donețk, afectat în mod periodic de tirurile de artilerie ale forțelor ucrainene.

Cele șase luni de lupte între rebeli și forțele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morți și au provocat distrugeri importante. Confruntările continuă sporadic în mai multe zone dar intensitatea lor s-a redus net după armistițiul semnat la 5 septembrie la Minsk, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat deschiderii unui proces de pace.

În timp ce procesul pare să fi ajuns în prezent într-un punct mort, organizarea alegerilor în teritoriile separatiste a devenit un punct de fricțiune major între Kiev și occidentali, pe de o parte, și Moscova și rebeli, pe de altă parte.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a denunțat „pseudoalegerile pe care teroriștii și bandiții vor să le organizeze în teritoriile ocupate”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a apreciat că scrutinul va „afecta grav acordurile de la Minsk”, iar secretarul de Stat american John Kerry s-a declarat „îngrijorat” și a adăugat că Washingtonul nu va recunoaște rezultatele.

Ca răspuns la declarațiile occidentalilor, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova va recunoaște rezultatele alegerilor. „Sperăm că aceste alegeri vor avea loc așa cum s-a prevăzut și noi vom recunoaște, bineînțeles, rezultatele”, a declarat el.

„Aceste declarații ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului, deoarece Rusia nu a obținut de la Ucraina ce voia: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui Poroșenko”, apreciază Kalacev.

Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeei de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză dintre Rusia și Occident de la sfârșitul Războiului Rece.

Pe front, nu departe de Telmanove, la câțiva kilometri de liniile ucrainene, comandantul rebel „Starșina” (sergent) se vrea optimist: „Alegerile ne vor permite să demonstrăm că încet-încet ne construim propriul stat. Lent și dificil, dar aceasta este de acum calea noastră, în afara Ucrainei”.

„Nu avem electricitate, nu avem apă. Nu avem cum să vedem la televizor și nicio modalitate de a urmări știrile. Ce vreți să vă spun despre aceste alegeri și despre candidați, nu știu nimic”, declară Nikolai, în vârstă de 68 de ani, mult mai puțin optimist. Sprijinindu-se într-un baston, el își hrănește câinele pe strada Vzletnaia, în fața aeroportului din Donețk, o zonă devastată de cele patru luni de conflict.