Alegeri Prezidențiale 2014. „Bună pentru România” sau „Respect”. Sloganul, singura „strategie” de campanie a prezidențiabililor

Alegeri Prezidențiale 2014. Principala formă de adresare către electorat, sloganul reprezintă esența mesajului pe care competitorii politici îl transmit în campania electorală, care reflectă, în câteva cuvinte, personalitatea politicianului, dar care face și distincția dintre acesta și contracandidații săi. Pe de altă parte, sloganul electoral, termen sinonim cu „lozincă” sau „motto”, concentrează, prin dimensiunea sa redusă, ideologia unui candidat și redă, succint, ideile care îl definesc.

Din acest punct de vedere, candidații la alegerile prezidențiale din 2014 și-au structurat, fiecare, temele principale ale campaniei în slogane mai mult sau mai puțin reușite, mesajele fiind foarte elaborate, în cazul unora, și inexistente, în cazul altora.

Alegeri Prezidențiale 2014. Victor Ponta: „Unire și schimbare”

ACTUALITATE Cum se prepară șoriciul murat. Rețeta din bătrâni pe care puțini români o știu

16:31

POLITICĂ Nicolae Ciucă: „Să revină cele patru partide la masa negocierilor”/Gheorghe FLUTUR: „Să sunăm goarna”

16:26

Candidatul PSD Victor Ponta a avut o campanie electorală elaborată, structurată pe mai multe mesaje, unele de ordin principal, altele secundare. Mesajele principale ale lui Ponta au fost concentrate în două slogane, respectiv „Președintele care unește” și „Votează schimbarea până la capăt”. Pe de altă parte, campania lui Ponta a avut și un al treilea mesaj principal, care e prezentat în subsidiar, sub formă de logo, respectiv acele motive populare tradiționale românești care fac referire implicită la sloganul „Mândri că suntem români”.

Sloganele redau, în esență, mesajele de bază ale USL, mizându-se pe faptul că votul politic cu care această alianță politică și electorală a câștigat alegerile locale și parlamentare din 2012 , precum și votul a 7,4 milioane de alegători de la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, vor putea fi transferate către Victor Ponta.

Victor Ponta a utilizat și alte două mesaje de ordin secundar, concretizate în sloganele „Doar Ponta protejează pensiile” și „Doar Ponta a scăzut taxele”. Aceste slogane au menirea de a marca diferența față de contracandidați, dar și de a radicaliza propriul electorat, „speriat” de o potențială tăiere a pensiilor sau creștere a taxelor. În afară de aceste mesaje secundare, candidatul PSD a mai folosit un slogan, respectiv „Victor Ponta președinte”, care face parte din categoria sloganelor banale, neconvingătoare, dar care e foarte utilizat de orice candidat.

În campanie, Victor Ponta a profitat de calitatea de premier pentru a-l ajuta pe candidat. Mesajele pe care le-a dat ca premier – atât cele privind zona economică, dar mai ales cele implicite, privind salariile și pensiile redate – au fost menite să contureze ipostaza sa de candidat.

În ceea ce privește tema „ofițerului acoperit SIE”, Ponta a comunicat evaziv, dincolo de faptul că a negat și, ulterior, a încercat să arate că acest atac venit din partea șefului statului, Traian Băsescu, l-ar avantaja din punct de vedere electoral.

Campania lui Ponta s-a remarcat și printr-o serie de atacuri desfășurate printr-un vector secundar de imagine, respectiv purtătotul de cuvânt al campaniei, Gabriela Firea, referitoare la faptul că al doilea plasat în sondaje, Klaus Iohannis, nu are copii și ar fi fost implicat în traficul internațional de copii.

Alegeri Prezidențiale 2014. Klaus Iohannis: „Lucrul bine făcut”

Candidatul ACL, Klaus Iohannis, nu a avut o campanie atât de elaborată în ceea ce privește mesajele diseminate precum Victor Ponta. Iohannis a avut un singur mesaj principal, concentrat în sloganul „România lucrului bine făcut”. Acest slogan pune accentul pe marcarea diferenței dintre Iohannis și contracandidații săi, făcând implicit trimiterea la originea sa de sas și la mitul conturat în România privind lucrurile nemțești, care ar fi „bine făcute”.

Pe de altă parte, Iohannis a avut și un mesaj secundar, redat de sloganul „Lege, nu hoție. Fapte, nu vorbărie”. Acesta este un tip de slogan care include un beneficiu pentru alegători, beneficiu care ar consta în respectarea legii și abolirea hoției, în paralel cu renunțarea la vorbărie și trecerea la fapte. Este un slogan general, neindividualizat.

Iohannis a desfășurat o campanie clasică, pozitivă, având mesaje puține, dar clare, disimulate în cadrul unor mitinguri electorale clasice. El a gafat de două ori, atunci când a spus despre sine că ar fi un „politruc” și când a afirmat, într-un interviu, că profesorii care nu au reupit să-și cumpere șase case din meditații, așa cum a făcut el, au avut „ghinion”.

Ambele gafe au fost imediat speculate de contracandidați, Iohannis fiind nevoit fie să nuanțeze, fie să prezinte scuze.

În ceea ce privește atacurile PSD privind faptul că nu are copii și că ar fi implicat în traficul de copii, Iohannis a precizat că e vorba de „lovituri sub centură” și „mizerii”, fără a răspunde însă în același fel, dar și fără a aduce clarificări.

Alegeri Prezidențiale 2014. Călin Popescu-Tăriceanu: „Bunăstare și respec”

Candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu a avut o campanie axată pe un singur mesaj, respectiv „De partea ta. Bunăstare și respect”. Acest slogan face referire la perioada în care Tăriceanu a fost premier, fiind eminamente construit în sens pozitiv. Cu toate acestea, sloganul e greu de reținut, nu are ritm, este prea lung, fiind format din două propoziții și nu conturează o diferență concretă față de ceilalți contracandidați.

Tăriceanu și-a susținut campania printr-o serie de apariții în cadrul unor emisiuni televizate, în care a avut un discurs de premier, vorbind despre proiectul său de a face din România a șaptea putere din Europa. În rest, campania s-a remarcat prin organizarea a două mitinguri electorale, unul la Bacău și celălalt la București. Mesajele relevante care au conturat campania lui Tăriceanu au fost, însă, implicite, fiind date de faptul că partidul său, PLR, va fi cooptat la guvernare în viitorul Executiv, dacă Victor Ponta va câștiga prezidențialele, iar Tăriceanu ar putea fi viitorul prim-ministru.

Alegeri Prezidențiale 2014. Elena Udrea: „Bună pentru România”

Candidatul PMP Elena Udrea și-a axat campania pentru alegerile prezidențiale pe mesajul central concretizat de sloganul „România frumoasă”. Acest slogan, deși este general, nu are originalitate, poate fi considerat ca fiind unul îndrăzneț în contextul în care se dorește o asociere cu persoana Elenei Udrea.

Campania Elenei Udrea a ieșit în evidență și prin utilizarea unei serii de mesaje secundare concretizate în sloganele „Bună pentru Educație. Bună pentru România”, „Bună pentru Modernizare. Bună pentru România” sau „Bună pentru Sănătate. Bună pentru România”. Aceste slogane secundare pot fi și ele considerate îndrăznețe, în condițiile asocierii dintre text și imaginile care o reprezintă pe Elena Udrea în taior și fustă de culoare albă, purtând, pe rând, un ghiozdan, o cască sau o inimă mare roșie în piept.

Aceste mesaje și-au propus să marcheze ce a făcut Elena Udrea ca ministru, dar induc și posibilitatea unei replici peiorative la adresa sa sau permit reformulări sarcastice sau persiflante.

Campania Elenei Udrea a avut ca mesaj implicit faptul că politica sa și a partidului său, Mișcarea Populară, este politica lui Traian Băsescu, cel care se va și înscrie în această formațiune după ce își va termina mandatul la Cotroceni.

Udrea a preluat, astfel, o serie de mesaje de la Traian Băsescu, pe care ulterior le-a diseminat ea însăși în spațiul public, un exemplu fiind cel referitor la Victor Ponta – ofițer acoperit SIE. Udrea a fost ținta mai multor atacuri în campanie, care de altfel au generat și cele mai mari scandaluri, de la asocierea cu contractul EADS, până la imaginile în care apare la Paris alături de șefa DIICOT, Alina Bica, dar și după reținerea fostului său soț Dorin Cocoș, în dosarul Microsoft, sub acuzația că ar fi primit 9 milioane de euro. Ea a contraatacat, acuzând implicarea serviciilor secrete. Ea a beneficiat permanent de sprijnul președintelui Traian Băsescu, cea mai recentă mișcare fiind ieșirea publică a acestuia pentru a-i confirma și a-i consolida mesajele, respectiv cele privind faptul că ar fi fost filată în mod „profesionist” la Paris de către serviciile secrete. Pentru a o proteja pe Udrea, Băsescu a ținut să demonteze inclusiv acuzațiile la adresa lui Cocoș.

Alegeri Prezidențiale 2014. Monica Macovei: „Banii furați se întorc”

Mesajului central al campaniei candidatului independent Monica Macovei a fost construit în jurul temei anticorupției. Macovei a folosit, astfel, sloganul „A creat DNA. Banii furați se întorc la tine” pentru a reda mesajul său anticorupție.

Acest slogan transcende regulile, fiind prea lung și formulat din două propoziții. Deși nu este original și nici ușor de reținut, acesta își îndeplinește rolul de a sublinia diferența dintre Macovei și contracandidații săi.

Pe de altă parte, Macovei a mai folosit un slogan secundar, respectiv „Votează Macovei. E mai bună decât ei”. Acest slogan, ca și în cazul Elenei Udrea, e general și banalizat și poate induce replici negative sau reformulări persiflante. Campania Monicăi Macovei a fost una non-conformistă, care s-a desfășurat în mare parte pe Facebook, unde de altfel se regăsesc cei mai mulți dintre susținătorii săi. Cu toate acestea, candidatul a avut și întâlniri clasice, cu alegătorii, la piața Lujerului.

Alegeri Prezidențiale 2014. Kelemen Hunor: „Respect”

Candidatul UDMR Kelemen Hunor și-a construit campania electorală pentru alegerile prezidențiale pe un mesaj de respect pentru o Românie puternică, cu regiuni puternice, concentrat succint în sloganul „Respect”. Sloganul induce ideea centrală de respect între majoritari și minoritari, având în subsidiar și tematica politică a UDMR, referitoare la autonomie.

Deși sloganul este scurt și ușor de reținut, el nu coincide perfect cu mesajul pe care candidatul vrea să îl transmită. Kelemen Hunor a avut, în cadrul acestei campanii, întâlniri cu mediul universitar și academic, unde a vorbit despre politica UDMR.

Alegeri Prezidențiale 2014. Teodor Meleșcanu: „Competent și bun român”

Candidatul independent Teodor Meleșcanu, fost șef al SIE, și-a axat campania pe transmiterea a două mesaje referitoare la persoana sa: unul care ține de competența sa, celălalt invocând criteriul naționalist.

„Votați Teodor Meleșcanu. Președinte competent și bun român” este un slogan eminamente pozitiv, menit să structureze, să reflecte și să promoveze personalitatea candidatului.
Pe de altă parte, acest slogan încearcă să marcheze diferența față de contracandidați, dar nu implică și un beneficiu pentru alegători. Este un slogan lung, greu de reținut, fără ritm.

Meleșcanu a avut o campanie demarată abrupt, în condițiile în care anunțul candidaturii sale a reprezentat o surpriză, el strângându-și cele 200.000 de semnături necesare candidaturii fiind încă director al SIE.

Atacurile lansate de șeful statului, Traian Băsescu, la adresa lui Victor Ponta, privind calitatea acestuia din urmă de fost ofițer acoperit SIE, l-au pus pe Meleșcanu în poziția de a de explicații publice, din calitatea sa de fost director SIE, sporinduăi consistent prezența la televiziunilor de știri. Din acest punct de vedere, candidadura lui Meleșcanu pare a fi o anexă a acestui atac, care a beneficiat de expunere mediatică majoră în comparație cu mesajele sale de candidat.

Alegeri Prezidențiale 2014. William Brânză: „Să le spargem gașca”

Candidatul independent William Brânză a propus un mesaj antisistem, concretizat în sloganul „Să le spargem gașca!”. Acest slogan este general, banalizat și poate induce replica „Ei, și?” sau „Ei, nu mai spune!”.

Sloganul nu reflectă personalitatea candidatului, nu invocă un beneficiu pentru alegător, ci reprezintă un simplu îndemn, în încercarea de a se erija într-un mesaj anticorupție.

Alegeri Prezidențiale 2014. Gheorghe Funar: „O Românie demnă, unită, prosperă”

Candidatul independent Gheorghe Funar are un mesaj pozitiv, dar general.

„Pentru o Românie demnă, unită și prosperă” reprezintă un slogan care induce un beneficiu pentru alegători, dar care nu reflectă personalitatea candidatului și nici nu îl diferențiază față de ceilalți competitori. Sloganul său nu are ritm, e banalizat, puțin credibil, greu de reținut, neconvingător.

Alegeri Prezidențiale 2014. Corneliu Vadim Tudor: „Nu ne minte”

Mesajul campaniei lui Corneliu Vadim Tudor a avut drept cuvânt cheie adevărul, iar sloganul care a încercat să-l reflecte a fost „Vadim președinte că el nu ne minte!”. Acest slogan, dincolo de citirea greoaie, conține o rimă banalizată, folosită și anterior în România în cazul sloganelor „Țineți minte trei cuvinte…” Este un slogan sonor, are ritm, dar e puțin credibil și artificial.

Alegeri Prezidențiale 2014. Candidatul PAS, Constantin Rotaru, a av ut și el un slogan general, respectiv „România mea, a ta, a noastră”.

Ceilalți patru candidați, respectiv Dan Diaconescu, Szilagyi Zsolt și Mirel Amatiței, nu au avut mesaje concretizate în slogane. Dincolo de prezența la televiziune, Dan Diaconescu a avut două acțiuni inedite în timpul campaniei electorale, acțiuni pe care a ținut să le facă publice – îngroparea pe propria cheltuială a unor decedați neidentificați și botezarea a două fetițe gemene.

Dincolo de acțiunile individuale de campanie ale aspiranților la Cotroceni, campania a fost pusă în plan secund de acțiunile anticorupție – audieri la DNA, percheziții și arestări spectaculoase.